Reacția lui Trump după ce a fost pus sub acuzare în cazul Stormy Daniels. Cere bani de la susținătorii săi… – Digi24

Barajul peste Nipru de la Nova Kahovka din regiunea Herson a fost aruncat în aer noaptea trecută. Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că a început evacuarea locuitorilor din zonele „periculoase” și a cerut populației să-și ia doar „documentele esențiale și animale, să-și oprească electrocasnicele și utilitățile și să plece”. Ucrainenii și rușii se acuză reciproc pentru distrugerea barajului. Între timp, Kievul a confirmat că are arme suficiente pentru contraofensivă și că soldații săi avansează încet, dar sigur în zona Bahmut. Președintele Volodimir Zelenski a salutat „câștigurile teritoriale” din regiune în mesajul său de luni seară. „Vedem cât de isteric reacţionează Rusia la toate progresele pe care le facem în acest sector, la toate poziţiile pe care le cucerim”, a spus acesta.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Barajul peste Nipru de la Nova Kahovka din regiunea Herson a fost aruncat în aer noaptea trecută. Foto: Profimedia Images

Rușii au dinamitat barajul Kahovka din interior, spune Zelenski

ACTUALIZARE 13:15 Forțele ruse au dinamitat barajul Kahovka din interiorul structurii, a spus președintele Volodomir Zelenski, potrivit Sky News.

Președintele ucrainean a convocat o ședință de urgență a Consiliului de Securitate Națională în urma distrugerii barajului Kahovka. Într-o postare Telegram, el a spus că atacul a fost lansat la ora 2:50. „Teroriștii ruși au detonat din interior barajul Kahovka”, spune el.

„S-a ordonat evacuarea din zonele de risc și furnizarea apei potabile în toate orașele și satele care erau alimentate cu apă din barajul Kahovka. Facem totul pentru a salva oamenii. Toate serviciile, militare, guvern, birou sunt implicate”, a scris Zelenski.

Distrugerea barajului Nova Kahovka nu va opri contraofensiva ucraineană

ACTUALIZARE 12:10 Kievul spune că distrugerea barajului Nova Kahovka nu va opri contraofensiva ucraineană. Declarația a fost făcută de conducerea militară a Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. 

De asemenea, potrivit ministerului de Interne ucrainean, forțele ruse atacă Herson în timp ce salvatorii evacuează civili. Doi ofițeri de poliție din Herson au fost răniți de focul de artilerie rusă în timp ce încercau să evacueze civili din inundațiile cauzate de distrugerea de către Rusia a hidrocentralei Kahovka, a informat Ministerul de Interne.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

„Faceți ce puteți să vă salvați viața”

ACTUALIZARE 11:10 Începând cu ora locală 10:00, 742 de persoane au fost evacuate din regiunea Herson, a spus ministerul Afacerilor Interne din Ucraina, potrivit CNN.

„Ajutăm cetățenii din zona eliberată de pe malul de vest din regiunea Herson. Suntem îngrijorați de oamenii noștri care au rămas în partea de est a regiunii, ocupată temporar”, a declarat ministrul Afacerilor Interne

Evacuările au fost întrerupte deoarece apa a început să inunde unele așezări, a spus ministerul.

„Vine apa. Situația este complicată de faptul că unele drumuri au fost luate de ape. Acest lucru face imposibilă evacuarea”, a precizat ministrul.

El le-a cerut cetățenilor „să-și adune documentele și să aștepte autobuzele de evacuare”.

„Faceți ce puteți pentru a vă salva viața. Părăsiți imediat zonele periculoase”, a mai spus Ihor Klymenko.

16.000 de oameni ar putea fi afectați de inundații după distrugerea barajului Kahovka. Administrația prezidențială: Este și un ecocid

ACTUALIZARE 09:51  Distrugerea barajului Nova Kahovka din sudul Ucrainei reprezintă un „ecocid”, însă oficialii naționali și regionali lucrează la a se asigura că localnicii sunt în siguranță, a spus marți șeful administrației prezidențiale ucrainene, citat de The Guardian.

Andrei Iermak a scris pe Telegram că acțiunile Rusiei reprezintă și o amenințare pentru centrala nucleară Zaporojie aflată în apropiere, însă fără a elabora.

Anton Gherașenko, fost ministru și consilier al ministrului de interne, a sugerat pe rețelele sociale că aproape 16.000 de oameni ar putea fi afectați de o posibilă inundație de la apa care iese din barajul Nova Kahovka, mai notează The Guardian.

Gherașenko a publicat imagini neverificate pe Twitter care arată apa ce ar fi pătruns în zonele locuite din Herson. El afirmă în mesaj că oamenii vor fi evacuați cu trenuri.

Iermak a mai afirmat că „doar forța” poate rezolva „amenințarea globală” reprezentată de Rusia, într-un mesaj pe Telegram. El a scris: „Distrugerea Hidrocentralei Kahovka este cel mai mare dezastru provocat de om în ultimele decenii, care ucide mediul și va afecta negativ viețile a sute de mii de oameni în anii ce vor veni.

Obiectivul nebunesc de a stopa avansul forțelor de apărare și evitarea eșecului și rușinii împinge mai departe criminalii din Kremlin. Ei sunt dispuși să facă orice pentru a ridica mizele în acest război.

Astăzi Rusia este o amenințare globală. Doar forța poate rezolva problema”.

Ministerul de externe al Kievului afirmă că distrugerea barajului este „probabil cel mai mare dezastru tehnologic din Europa în ultimele decenii” și „o crimă de război atroce”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Nivelul apei provenite de la barajul distrus va fi „critic de mare” în câteva ore, avertizează un oficial ucrainean

ACTUALIZARE 09:50 Nivelurile apei din barajul Kahovka vor fi „critic de ridicate” în jurul orei 11:00, ora locală (4:00 a.m. ET), a declarat șeful consiliului regional din Herson, Aleksandr Samoilenko, la televiziunea națională, potrivit CNN.

„Apa crește. Vedem inundații parțiale ale așezărilor. Într-adevăr, debitul râului a crescut”, a spus Samoilenko. Orașul Herson va fi afectat în mod deosebit, adaugă acesta, precizând că unele părți din zonele joase ale râurilor Nipru și Inguleț vor fi, de asemenea, afectate.

Zelenski dă vina pe „teroriştii ruşi” pentru „distrugerea” barajului

ACTUALIZARE 09:15  Președintele Volodimir Zelenski dă vina pe ruși pentru distrugerea barajului din Herson. „Distrugerea barajului Kahovka nu face decât să confirme pentru întreaga lume că rușii trebuie alungaţi din fiecare colţ al pământului ucrainean. Nu ar trebui să le fie lăsat niciun metru, pentru că folosesc fiecare metru pentru teroare”, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe Twitter.

El a adăugat că „Toate serviciile funcționează. Am convocat Consiliul Național de Securitate și Apărare.”

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Partizanii ruși anti-Putin ar fi folosit arme belgiene în atacurile de la Belgorod. Precizările serviciilor secrete ucrainene

ACTUALIZARE 09:06 Partizanii ruși anti-Putin care formează Legiunea Libertate pentru Rusia sunt o grupare independentă de Kiev, iar orice întrebare legată de armamentul pe care îl folosesc ar trebui adresată lor, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), Andrei Iusov, după ce o investigație a jurnaliștilor de la The Washington Post a arătat că partizanii ar fi folosit arme de fabricație belgiană în atacurile de la Belgorod.

Potrivit publicației americane, partizanii ruși au folosit vehicule tactice livrate iniţial Ucrainei de Statele Unite şi Polonia în atacurile transfrontaliere, precum și puști fabricate în Belgia și Cehia.

Premierul Belgiei Alexander De Croo a cerut lămuriri Ucrainei în urma acestor informații.

Citește continuarea AICI.

Distrugerea barajului „ar putea avea consecințe negative” pentru Zaporojie, dar situația este „sub control”

ACTUALIZARE 09:05 Energoatom, compania de energie nucleară de stat ucraineană, transmite că distrugere barajului din Herson „ar putea avea consecințe negative pentru centrala nucleară Zaporojie, dar pentru moment situația este „sub control”.

În același timp, reprezentanții companiei au dat vina pe ruși pentru inundarea barajului: „În noaptea de 6 iunie 2023, invadatorii ruși au aruncat în aer barajul Kahovka”.

Ei au explicat că „scăderea rapidă” a nivelului apei din rezervor reprezintă o „amenințare suplimentară pentru centrala nucleară Zaporojie ocupată temporar”. Deocamdată, însă, iazul de răcire al centralei nucleare este plin.

Energoatom monitorizează situația și urmărește acțiunile lucrătorilor de la Zaporojie împreună cu alte organizații internaționale prezente la fabrică, în special, AIEA.Orice modificare va fi notificată prompt.

Prigojin ia peste picior bilanțurile prezentate de oficialii ruși: „Cred că am distrus deja întreaga planetă de cinci ori la rând”

ACTUALIZARE 09:04 Şeful grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat marți că bilanţurile privind pierderile ucrainene pe care le prezintă Moscova sunt „niște elucubraţii”. Oficialii ministerului rus al apărării au anunțat că au respins două ofensive majore în două zile, omorând 1.500 de soldați ucraineni.

„Nu sunt decât nişte elucubraţii”, a calificat Prigojin, într-un mesaj pe Telegram, bilanțurile prezentate de armata rusă, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Ministerul apărării de la Moscova a afirmat că a respins două ofensive ucrainene de mare anvergură, duminică şi luni, în sudul Donbasului, şi că a ucis „peste 1.500 de militari ucraineni” şi a distrus „28 de tancuri”.

Citește continuarea AICI.

Zelenski convoacă o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate

ACTUALIZARE 08:20 Președintele Volodimir Zelenski a convocat o ședință de urgență a Consiliului de Securitate Națională și Apărare în urma distrugerii barajului Kahovka, a declarat marți secretarul consiliului, Oleksii Danilov, potrivit CNN.

Evacuările din zonele potențiale inundabile au început deja, potrivit lui Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, numit de Ucraina. Odată cu creșterea nivelului apei, Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei i-a îndemnat pe toți cei aflați în „zona periculoasă” să închidă toate aparatele electrice, să ia documente și lucruri de bază și să aibă grijă de „cei dragi și animalele de companie”.

Armata ucraineană a acuzat Rusia pentru distrugerea barajului, în timp ce un înalt oficial instalat în Rusia a declarat că distrugerea acestuia a fost „un atac terorist grav”.

TASS: 80 de așezări pot fi afectate de inundații

ACTUALIZARE 08:10 Agenția de presă rusă Tass relatează, citând serviciile de urgență, că 80 de așezări ar putea fi afectate de inundații, potrivit TASS, citată de The Guardian.

Deteriorarea barajului va duce, de asemenea, la probleme cu alimentarea cu apă a Crimeei, a spus Tass, citat de primarul din Nova Kahovka, instalat la Moscova.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Barajul peste Nipru de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer

ACTUALIZARE 08:00 Un imens baraj construit în perioada sovietică din zona controlată de ruși în sudul Ucrainei a fost distrus marți, iar apa inundă câmpul de luptă, potrivit forțelor ucrainene și ruse, transmite Reuters.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Cele două părți combatante s-au învinuit reciproc pentru distrugerea barajului aflat în amonte față de Herson. 

Imagini video neverificate arată pe rețelele sociale o serie de explozii puternice în jurul barajului Kahovka. Alte videoclipuri arată apa care țâșnește printre rămășițele barajului, martorii din zonă exprimându-și starea de șoc, uneori folosind un limbaj licențios. 

Barajul, înalt de 30 de metri și lung de 3,2 kilometri, a fost construit în 1956 pe râul Nipru, fiind parte a centralei hidroelectrice Kahovka. 

Construcția reține 18 kilometri cubi de apă care este furnizată și peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, și totodată centralei nucleare Zaporojie, care este tot sub control rusesc. 

Armata Ucrainei a spus că forțele ruse au aruncat în aer barajul.  „(Barajul) Kahovka a fost aruncat în aer de forțele ruse de ocupație”, a spus comandamentul de Sud al Forțelor Armate ale Ucrainei marți pe pagina sa de Facebook. 

„Amploarea distrugerii, viteza și volumul de apă, și zonele care probabil vor fi inundate sunt în curs de a fi clarificate”. 

Agențiile ruse de presă au spus că barajul, controlat de forțele Moscovei, a fost distrus de bombardamente în timp ce un oficial instalat de Rusia a afirmat că a fost un atac terorist – exprimare folosită deseori pentru a acuza Ucraina de un atac. 

Reuters nu a putut verifica imediat relatările niciunei părți de pe câmpul de luptă.

CNN: De ce nu îl pedepsește Putin pe Prigojin pentru atacurile lansate la adresa armatei ruse și a conducerii sale?

ACTUALIZARE 08:00 Vladimir Putin nu este recunoscut ca fiind o persoană care să ierte prea ușor, așadar, de ce nu l-a pedepsit președintele rus în niciun fel până acum pe Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, pentru toate atacurile lansate împotriva armatei și a altor înalți oficiali care conduc Rusia? Generalul în retragere din armata Statelor Unite, Mark Kimmitt, a explicat pentru CNN relația specială dintre Putin și Prigojin și motivele pentru care liderul de la Kremlin îl lasă pe „bucătarul lui Putin” să spună ce vrea, chiar și când criticile sunt adresate împotriva lui și a aliaților săi.

Citește continuarea AICI.

Zelenski salută câștigurile teritoriale revendicate în apropiere de Bahmut

ACTUALIZARE 07:25 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulţumit luni trupelor sale pentru câştigurile teritoriale pe care le revendică în apropierea oraşului devastat Bahmut din estul ţării, ironizând reacţia „isterică” a Moscovei care susţine că a respins atacuri de amploare, notează AFP, potrivit Agerpres.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

„Vedem cât de isteric reacţionează Rusia la toate progresele pe care le facem în acest sector, la toate poziţiile pe care le cucerim. Inamicul ştie că Ucraina va câştiga”, a declarat Zelenski într-un mesaj video.

Armata ucraineană efectuează mai multe „acţiuni ofensive” în zona oraşului Bahmut, care este ocupat de trupele ruse, a anunţat pe canalul său de Telegram ministrul adjunct al apărării ucrainean Hanna Malyar.

Malyar a spus că forţele armate ucrainene au preluat câteva puncte strategice extrem de importante, iar forţele ruse se află în defensivă în zona Bahmut.

Rusia afirmă că a distrus 28 de tancuri şi 109 vehicule blindate de luptă în luptele din Doneţk

ACTUALIZARE 07:10 Ministerul rus al Apărării a declarat marţi că forţele ucrainene au desfăşurat luni o operaţiune militară în sudul Doneţkului în încercarea de a avansa, dar că înaintarea a fost oprită după ce ucrainenii au suferit „pierderi grele”, transmite CNN, potrivit News.ro.

De asemenea, ministerul rus declarase luni că trupele sale au respins o „ofensivă pe scară largă” a forţelor ucrainene în sudul Doneţkului.

Luni, forţele ucrainene au fost „lovite de o lovitură complexă de armament din partea forţelor armatei, aviaţiei de asalt şi operativ-tactice, forţelor de rachete şi artileriei, precum şi de sisteme termobarice grele”, a precizat marţi ministerul rus pe canalul său Telegram.

De asemenea, ministerul a afirmat că forţele ruse au distrus „28 de tancuri, inclusiv opt tancuri de luptă principale Leopard”, şi 109 vehicule blindate de luptă.

CNN nu a putut verifica în mod independent raportul şi a contactat Ministerul ucrainean al Apărării pentru comentarii, dar nu a primit încă un răspuns. oficialii ucraineni au afirmat că unităţile au recucerit teritoriul de pe flancurile de nord şi de sud ale oraşului Bakhmut, aflat în conflict în estul ţării. Ministrul ucrainean al apărării a declarat că unităţile „desfăşoară acţiuni ofensive” în jurul oraşului.

Ţările aliate continuă să îşi promită sprijinul şi să urmărească contraofensiva ucraineană iminentă.

Piloţi ucraineni, selectaţi pentru a se antrena pe avioane de vânătoare moderne în Marea Britanie, afirmă premierul ucrainean

ACTUALIZARE 07:00 Grupuri de piloţi ucraineni au fost selectaţi pentru a se antrena în Marea Britanie, unde vor învăţa să piloteze avioane de vânătoare moderne, a declarat luni premierul ucrainean Denys Shmyhal, potrivit CNN.

Într-o postare pe Telegram, Shmyhal a declarat că i-a mulţumit ministrului britanic de externe James Cleverly, care se află în vizită la Kiev, pentru leadership-ul său în crearea „coaliţiei de avioane de luptă” pentru care Ucraina face lobby – şi pentru ,,angajamentul său de a ne antrena piloţii”, a spus el.

Postarea sa de pe Telegram spusese anterior că piloţii se îndreptau spre Marea Britanie, dar a fost actualizată mai târziu în cursul zilei pentru a spune că au fost selectaţi pentru a fi antrenaţi acolo. Marea Britanie nu are avioanele de luptă F-16 fabricate în SUA pe care le doreşte Ucraina, dar a declarat, după vizita preşedintelui ucrainean Volodymyr Zelensky de luna trecută, că va oferi „cohorte de piloţi ucraineni… pregătire de bază” pe care aceştia ar putea „să o aplice [la] un alt tip de avion”.

Preşedintele SUA, Joe Biden, şi-a dat sprijinul pentru ca piloţii de la Kiev să fie instruiţi pe avioane F-16 fabricate în SUA la summitul G7 din Japonia din 19 mai. Instruirea a început în mai multe ţări ale UE, a declarat luna trecută reporterilor Înaltul Reprezentant al blocului, Josep Borrell.

Polonia, Danemarca şi Ţările de Jos se numără printre ţările care au declarat că vor participa la instruire. La 26 mai, Olanda a declarat că – în ciuda faptului că a ajutat la conducerea efortului – nu a decis încă dacă va livra avioanele Ucrainei.

Cele mai importante informații din ziua precedentă:

• Forțele ucrainene anunță „acțiuni ofensive” în est și victorii în Bahmut
• Generalul Mike Milley: Ucraina este „bine pregătită” pentru contraofensivă, dar e prematur să fie prognozat rezultatul
• Reacția Ucrainei, după ce rușii au spus că au respins „o ofensivă de mare amploare” în Donețk
• Ucraina a format o rețea secretă de sabotori în Rusia înarmați cu drone ucrainene cu care atacă ținte rusești (CNN)
• Luptă între tancuri ucrainene și rusești, filmată din dronă. Cel puțin un tanc al rușilor a fost distrus
• Rușii se capturează între ei. Mercenarii lui Prigojin au luat prizonier un comandant al armatei ruse
• Șeful Wagner: Fortele ucrainene au recucerit poziții în apropiere de Bahmut
• Statele vecine Ucrainei vor putea prelungi embargoul vizând cerealele până pe 15 septembrie
• Emisarul papei pentru pace, în drum spre Ucraina
• Belgia investighează dacă armele ei au fost folosite în Rusia, anunţă prim-ministrul De Croo
• Rusia a început exerciţii navale în apele Mărilor Japoniei şi Ohotsk
• Liderul cecen Ramzan Kadîrov se oferă să-şi trimită luptătorii la Belgorod pentru a „face faţă” incursiunilor
• Rusia: Două drone au căzut pe o autostradă în regiunea Kaluga

Editor : A.C.

Source: digi24.ro

Aderarea României la spaţiul Schengen nu se află pe agenda ultimului Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din cadrul preşedinţiei suedeze a UE, care va avea loc pe 8-9 iunie, la Luxemburg, transmite Agerpres. Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat asigurări, într-un răspuns trimis recent unui eurodeputat român, că problema rămâne o prioritate pentru executivul UE şi că va face tot ce-i stă în putinţă ca o decizie favorabilă să fie luată în 2023.

Consiliul JAI are prevăzută joi, pe agenda provizorie, o discuţie despre situaţia generală a spaţiului Schengen pe baza raportului pe 2023 al Comisiei Europene privind starea zonei de liberă circulaţie, în baza căreia ar urma să fie definite priorităţile pentru spaţiul Schengen pentru următoarele 12 luni.

Pentru aceste discuţii Consiliul Schengen se va reuni în aşa-numitul Comitet mixt, format din statele UE membre Schengen – respectiv Cei 27 fără România, Bulgaria, Cipru şi Irlanda – şi cele patru state non-UE care sunt parte a acestui acord (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).

Potrivit Agerpres, acest lucru certifică faptul că România nu va putea beneficia de o decizie privind aderarea la spaţiul Schengen nici la al doilea Consiliul JAI din timpul preşedinţiei suedeze a UE, ceea ce face ca singurele oportunităţi rămase în 2023 să fie cele două reuniuni ale miniştrilor de interne din preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, care va începe la 1 iulie.

CE: Aderarea României şi Bulgariei rămâne o prioritate

În acelaşi timp, după cum a afirmat şi ministrul de externe Bogdan Aurescu în trecut, problema principală pentru extinderea spaţiului Schengen cu cele două ţări este una de acord politic, care poate interveni oricând la nivelul Consiliului în urma negocierilor purtate între părţile interesate, fiind urmat de un vot în alte formate decât Consiliul JAI sau chiar într-o reuniune extraordinară a miniştrilor de interne.

Pe de altă parte, Comisia Europeană continuă să dea asigurări că aderarea României şi Bulgariei la Schengen în acest an rămâne o prioritate, iar comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a afirmat în repetate rânduri că va face tot posibilul pentru a obţine o decizie favorabilă în 2023.

Ce răspuns a primit un eurodeputat român

Eurodeputatul român Nicu Ştefănuţă, din grupul Verzilor, a dat publicităţii vineri un comunicat în care prezintă răspunsul CE la o interpelare a sa care atrage atenţia că „46.000 de tone de dioxid de carbon sunt emise anual de vehiculele aflate în aşteptare la controlul de frontieră, doar pentru că România şi Bulgaria nu fac încă parte din spaţiul Schengen”.

„Extinderea spaţiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie, iar în colaborare strânsă cu Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European, ne angajăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a asigura că, în cursul anului 2023, Consiliul adoptă măsurile necesare cât mai curând posibil, astfel încât România şi Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen”, menţionează CE în răspunsul său către eurodeputatul Nicu Ştefănuţă.

Ţările care au fost împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen cu prilejul votului din Consiliul JAI din decembrie anul trecut au fost Austria şi Olanda, cu menţiunea că ultimul dintre cele două state a ţinut să se facă precizarea că se opune doar aderării Bulgariei. Austria a invocat atunci faptul, fără a aduce dovezi în acest sens, că mare parte din zecile de mii de solicitanţi de azil neînregistraţi care ajungeau pe teritoriul său tranzitaseră anterior România şi Bulgaria.

Editor : B.P.

Source: digi24.ro

Comisia Europeană a transmis luni că a decis să nu prelungească măsurile de urgenţă introduse anul trecut pentru a proteja consumatorii de creşterea preţurilor energiei, adăugând că aceste măsuri au contribuit la calmarea pieţelor europene de energie electrică.

Source: antena3.ro

Şeful grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin, a calificat marţi drept „elucubraţii” bilanţurile privind pierderile ucrainene revendicate de Moscova, care a afirmat că a respins două ofensive majore în două zile, informează AFP.

Evgheni Prigojin, liderul mercenarilor din grupul rus WagnerFoto: AFP / AFP / Profimedia

„Nu sunt decât nişte elucubraţii”, a declarat Prigojin într-un mesaj pe Telegram.

Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a afirmat că a respins două ofensive ucrainene de mare anvergură, duminică şi luni, în sudul Donbasului, şi că a ucis „peste 1.500 de militari ucraineni” şi a distrus „28 de tancuri”, dintre care și 8 tancuri Leopard.

La rândul său, guvernul ucrainean a revendicat cuceriri teritoriale lângă oraşul distrus de lupte Bahmut, în estul Ucrainei, însă a relativizat amploarea acţiunilor sale ofensive şi nu a furnizat niciun bilanţ.

Uciderea a 1.500 de soldaţi într-o zi este „un adevărat masacru”, a ironizat şeful grupului Wagner, luându-l peste picior pe purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

„De fapt, de ce să nu adunăm toate cifrele avansate de Konaşenkov? Cred că am distrus deja întreaga planetă Terra de cinci ori la rând”, a ironizat Prigojin.

Evgheni Prigojin este un obişnuit al declaraţiilor sarcastice împotriva Statului Major rus, pe care îl acuză în special că nu furnizează destule muniţii oamenilor săi din Wagner, care au fost în prima linie în luptele din jurul Bahmut. (Agerpres)

Urmărește ultimele evoluții din a 468-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Source: hotnews.ro

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi, la Bratislava, la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), pe care îl va coprezida alături de preşedintele Republicii Slovace, Zuzana Caputova, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda.

Klaus IohannisFoto: Inquam Photos / George Călin

La eveniment va participa, de asemenea, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.

„Reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 se desfăşoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius şi va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la priorităţile de pe agenda aliată şi obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pe intensificarea cooperării cu Ucraina”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale citat de Agerpes.

Agenda discuţiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele de investiţii şi cheltuieli pentru apărare, precum şi sprijinul acordat Ucrainei în susţinerea aspiraţiilor sale euroatlantice.

„O atenţie specială va fi acordată şi partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate”, arată sursa citată.

Source: hotnews.ro

Update 15:30. Ministerul rus al Apărării a transmis, potrivit postului de televiziune BBC News, că forţele militare ucrainene au lansat o ofensivă de amploare în regiunea Doneţk în ultimele 24 de ore. Ofensiva a fost respinsă, iar aproximativ 250 de militari ucraineni au fost ucişi, a transmis Ministerul rus al Apărării.

Armata ucraineană susţine că nu are informaţii despre o ofensivă de amploare în regiunea Doneţk, iar informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.

Administraţia de la Kiev susţine de mult timp că urmează să lanseze o contraofensivă de amploare şi a semnalat că nu va fi anunţată în prealabil.

Dacă informaţiile şi imaginile difuzate de Moscova sunt autentice, armata ucraineană va întâmpina o rezistenţă puternică în tentativa de eliberare a zonelor din estul Ucrainei aflate sub ocupaţie rusă.

Update 15:00. Evgheni Prigojin a spus că forțele de la Kiev au reluat Berkhivka, numind asta ca „o rușine”. 

El a cerut liderilor din cadrul armatei ruse, inclusiv ministrul apărării Serghei Şoigu şi şeful Statului Major General, Valery Gerasimov, să vină în prima linie, într-o postare pe Telegram. 

El a spus: „Haideți, puteți să o faceți! Și dacă nu puteți, veți muri eroi!”.  

Grupul de mercenari al lui Prigojin a fost vârful de lance al atacului cu succes asupra orașului Bakhmut, după cea mai lungă bătălie a războiului. Luptătorii Grupului Wagner și-au predat apoi pozițiile trupelor ruse, scrie SkyNews. 

Update 13:30. Trupele NATO au făcut o demonstrație de forță cu antrenamentele din România. Un exercițiu NATO cu 10.000 de militari, în plină desfășurare. Cel mai mare exercițiu de instruire din România la care participă militari din 13 țări ale Aliantei.

Update 12:30. Într-o înregistrare video postată pe retelele sociale, Ministerul Apărării din Ucraina lasă să se înțeleagă că nu va prezenta niciun anunț oficial privind data începerii contraofensivei.

„Planurile iubesc tăcerea. Nu va fi niciun anunț despre început”, se arată în mesajul care însoţeşte filmarea.

Update 11:30. Belgia va cere Ucrainei clarificări cu privire la informațiile potrivit cărora puști fabricate în Belgia au fost folosite de forțele pro-ucrainene pentru a lupta împotriva trupelor rusești în interiorul Rusiei, în apropiere de granița cu Ucraina, a declarat, luni, premierul belgian Alexander De Croo.

Sâmbătă, Washington Post a relatat că luptătorii anti-Kremlin care au lansat un atac în regiunea rusă Belgorod venind din Ucraina au folosit vehicule oferite ucrainenilor de SUA și Polonia și au utilizat puști fabricate în Belgia și Cehia.

„Ministerul nostru al Apărării și agențiile sale de informații au început o anchetă și cer informații pentru a stabili ce s-a întâmplat cu exactitate. Armele europene sunt livrate Ucrainei cu condiția ca acestea să fie folosite pe teritoriul ucrainean, cu scopul de a apăra acest teritoriu. Și avem controale stricte pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat De Croo la Radio 1 din Belgia.

De Croo a refuzat să spună care ar putea fi consecințele în cazul în care informațiile vor fi confirmate.

„Nu trebuie să ne pripim aici. Dar analizăm situația și am lua acest lucru foarte în serios”, a precizat premierul belgian, potrivit Reuters. 

Update 11:00. Rusia a lansat peste 300 de rachete împotriva Ucrainei în cursul lunii mai, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Sky News.

Vehiculele aeriene fără echipaj de atac produse în Iran sunt „cele mai utilizate arme de către Rusia până în prezent”, susțin ucrainenii.

„Probabil că Rusia lansează atât de multe OWA-UAV-uri în încercarea de a forța Ucraina să-și epuizeze stocurile de rachete de apărare aeriană avansate și valoroase”, a declarat Ministerul Apărării.

Totuși, experții susțin că este puțin probabil ca Rusia să reușească să epuizeze armele ucrainene. Ucraina a neutralizat cel puțin 90% din rachetele rusești folosind arme de apărare aeriană vechi și ieftine, dar și bruiajul electronic.

Update 10:00. Cardinalul italian Matteo Zuppi, însărcinat de Papa Francisc să conducă o misiune de pace pentru Ucraina, se îndreaptă luni spre Kiev. El va sta două zile în Ucraina și va vorbi cu autoritățile ucrainene despre variantele privind încheierea războiului.

Vaticanul a anunțat vizita prin intermediul unei scurte declarații. Potrivit acesteia, scopul principal este „de a asculta cu atenție autoritățile ucrainene cu privire la posibilele modalități de a ajunge la o pace justă și de a sprijini gesturile umanitare care pot contribui la reducerea tensiunilor”, potrivit Reuters.

Nu se știe dacă Zuppi, care este arhiepiscop de Bologna și șef al Conferinței Episcopale Italiene, se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Zuppi, în vârstă de 67 de ani, le-a spus luna trecută reporterilor că nu a prevăzut o mediere în sensul strict al cuvântului, dar că este gata să „facă orice” pentru a ajuta la reducerea tensiunilor.

„Nu putem asista la un război fără să spunem cel puțin că suntem aproape de victime și căutăm pe toate căile posibile să atenuăm consecințele”, a spus el.

Zelenski s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican pe 13 mai și i-a cerut să susțină planul de pace al Kievului. Planul prevede restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, retragerea trupelor rusești și încetarea ostilităților, precum și restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei.

Update 09:30. Rusia susține că a respins o ofensivă de amploare desfășurată de armata ucraineană în Donbas. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Atacul a implicat trupe ucrainene, tancuri, vehicule de luptă de infanterie și vehicule blindate de luptă, potrivit unui comunicat al ministerului.

Autoritățile ucrainene nu au comentat deocamdată aceste evenimente. 

Update 08:30. Un grup de luptători ruși pro-Ucraina, care a participat, recent, la incursiunile în regiunea Belgorod, de la frontiera de vest a Rusiei, susține că a capturat doi soldați ai lui Putin și se oferă îi elibereze în schimbul unui dialog cu guvernatorul regional. În înregistrarea difuzată pe canalul Telegram al Legiunii Libertatea Rusiei, comandantul Corpului Voluntarilor Ruși apare alături de cei doi prizonieri, dintre care unul este rănit și întins pe masa de operație. 

Bărbatul îi cere guvernatorului regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, să îi întâlnească pe membrii Corpului Voluntarilor Ruși în satul Novaia Tavoljanka, înainte de ora locală 17.00. 

”Domnule Gladkov! Astăzi este o mare sărbătoare ortodoxă, Treimea. Ca un gest de bunăvoință, care este atât de des menționată în guvernul Federației Ruse, suntem gata să vă oferim acești soldați ruși obișnuiți capturați pentru ocazia de a discuta personal cu dumneavoastră, pentru a discuta despre situația actuală din regiune și, cel mai important, să vorbim despre viitorul său și viitorul Rusiei în general. Prin urmare, vă invităm la un dialog între zidurile bisericii din Novaia Tavolzhanka. Veniți personal, într-o ambulanță, însoțit de un șofer, neînarmat. Voi veni personal cu un reprezentant al Legiunii Libertatea Rusiei și cu prizonierii”, se arată în mesaj. 

Kremlinul susține că membrii celor două grupuri sunt „teroriști” care acționează ca reprezentanți ai Kievului. 

Ucraina a negat implicarea directă în atacuri, dar le-a prezentat ca fiind o consecință a invaziei Rusiei. 

The Economist: Ucraina primește în sfârșit mult-doritele avioane F-16

Ucraina primește în sfârșit mult-doritele avioane F-16, notează The Economist, care afirmă că prima escadrilă ar urma să vină pe la finele lui septembrie 2023. Prea târziu însă pentru a juca un rol important în contraofensiva așteptată să înceapă în orice moment.

Ucrainenii au cerut avioane de luptă occidentale aproape începând cu ziua invaziei. Dar răspunsul Pentagonului, care poate bloca alte țări ce utilizează modelele de avion F-16 de la furnizarea avioanelor de fabricație americană, a fost întotdeauna negativ. Motivele invocate au fost de două feluri. Primul set de refuzuri erau presupus practice. Mai exact, se afirma că arr fi nevoie de 18 luni pentru a antrena piloții ucraineni și echipajul de la sol să piloteze și să întrețină avioane atât de sofisticate și de necunoscute ca F-16. În plus, pistele ucrainene nu aveau un standard suficient de ridicat. Costurile ar fi fost prohibitive. Ucraina, așa cum a afirmat cu condescendență președintele Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, ar trebui să se concentreze asupra altor priorități.

Al doilea set de motive a implicat îngrijorarea că Rusia ar considera o astfel de acțiune ca o escaladare, o scuză care a fost folosită și pentru a întârzia furnizarea către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune (cum ar fi rachetele Himars) și de tancuri. Teama de escaladare a fost întotdeauna principalul considerent, dar a fost atât în contradicție cu primul, cât și prefăcută. Dacă avioanele F-16 nu ar fi contribuit prea mult la creșterea capacităților Ucrainei, de ce i-ar fi îngrijorat pe ruși? Și, oricum, care ar fi fost probabil răspunsul rusesc? A le oferi ucrainenilor o aeronavă care a intrat pentru prima dată în serviciu în urmă cu aproape 50 de ani nu era foarte probabil să îl împingă pe Vladimir Putin să facă pasul catastrofal de a folosi arme nucleare, susține The Economist.

Două lucruri au schimbat poziția americană. Primul a fost presiunea tot mai mare din partea aliaților. Britanicii au fost deosebit de aprigi, iar olandezii au anunțat că formează o coaliție pentru a trimite F-16 în Ucraina și că vor începe să instruiască piloții acesteia. Al doilea a fost o schimbare a obiectivelor de război în cadrul administrației, trecând de la asigurarea faptului că Rusia nu poate învinge Ucraina la susținerea unei victorii ucrainene. De altfel, acesta este lucrul care ar trebui să îngrijoreze Kremlinul chiar mai mult decât sosirea F-16 în sine.

Este discutabil dacă avioanele sunt într-adevăr piesa care ar schimba crucial cursul războiului pe care ucrainenii par să îl creadă. Nu există nicio îndoială că, dacă Ucraina primește între 40 și 60 de F-16, acestea vor aduce beneficii reale în materie de capacitate. Versiunea de F-16 pe care o va primi este cunoscută sub numele de Mid-Life Update (mlu), care a fost operată de mai multe forțe aeriene europene în ultimii 25 de ani. Printre actualizările mlu se numără o legătură de date care va permite aeronavelor ucrainene să se combine cu radarele de apărare aeriană terestre ale NATO, cum ar fi Patriot. Acest lucru va îmbunătăți eficiența împotriva rachetelor de croazieră rusești și, în general, va ajuta la apărarea spațiului aerian al Ucrainei mai bine decât flota sa în scădere de Mig-29, Su-27 și Su-24 din epoca sovietică. Spre deosebire de aceste avioane, F-16 poate transporta întreaga suită de rachete aer-aer și aer-sol folosite de America și aliații săi.

Dar cei care se așteaptă ca F-16 să ofere un bilet rapid spre superioritate aeriană ar putea fi dezamăgiți. În primul rând, orice avion de vânătoare din a patra generație care nu are caracteristici stealth va fi foarte vulnerabil la temutele rachete sol-aer S-400 ale Rusiei, unul dintre motivele pentru care în cadrul NATO toate aceste avioane sunt eliminate treptat în favoarea avioanelor F-35 din a cincea generație. Un alt motiv este radarul învechit an/ag66 pulse-Doppler al F-16 mlu, care nu poate egala nici raza de acțiune, nici achiziția de ținte a radarelor de care dispun versiunile ulterioare ale Su-35 și mig-31 rusești.

Cel puțin o problemă citată anterior ca motiv de reținere a avioanelor F-16 nu a dispărut. Acum știm că piloții ucraineni pot fi instruiți în patru luni, în timp ce echipajele de la sol contractate pot menține avioanele în zbor. Dar, chiar și așa  avioanele F-16 vor avea dificultăți în a decola de pe pistele accidentate sau deteriorate.

Ceea ce contează este ceea ce reprezintă avioanele F-16 în ceea ce privește angajamentul occidental, precum și ceea ce pot contribui la efortul de război. Ele vor ajuta Ucraina să câștige, dar nu sunt Wunderwaffe, așa cum mulți speră cu ardoare.

Război în Ucraina, 3 iunie | Guvernatorul regiunii Belgorod cere rușilor de lângă granița cu Ucraina să-și părăsească locuințele

Război în Ucraina, 3 iunie | Preşedintele Zelenski anunță că armata este pregătită pentru contraofensivă

Source: antena3.ro