Atacurile forțelor ucrainene au continuat și joi dimineață, susțin rușii, care au anunțat că au doborât drone în regiunile lor Belgorod și Briansk, dar și în Crimeea, unde circulația pe podul Kerci a fost suspendată. De asemenea, ministerul Apărării de la Moscova spune că dronele navale ucrainene au atacat din nou o navă a Flotei Mării Negre. Între timp, atacurile rusești fac victime în Ucraina: un băiețel de doar șase ani a fost ucis și alte patru persoane au fost rănite după un bombardament în regiunea Herson.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Biden şi Zelenski se vor întâlni în SUA săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 22:55 Preşedintele SUA, Joe Biden, intenţionează să se întâlnească cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, săptămâna viitoare, în marja reuniunii Adunării Generale a ONU, potrivit CNN, care citează oficiali familiarizaţi cu aceste planuri, potrivit News.ro.
Nu este clar dacă întâlnirea va avea loc la New York sau la Casa Albă. Potrivit unor surse, Zelenski va merge la Washington după ce se va opri mai întâi la New York.
Biden şi Zelenski ar urma amândoi să se adreseze Adunării Generale marţi.
Zelenski vrea să se folosească de această apariţie în persoană la reuniunea anuală a ONU pentru a cere mai mult sprijin pentru Ucraina. În afară de discursul în faţa Adunării, el planifică mai multe întâlniri cu alţi lideri mondiali la New York.. Printre obiectivele sale se va număra încercarea de a convinge ţările care nu au adoptat o poziţie clară împotriva războiului să fie mai ferme în condamnarea Rusiei.
Printre întâlnirile sale se va număra şi cea cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunţat joi guvernul israelian.
Biden s-a întâlnit ultima dată cu Zelenski în iulie, la summitul NATO din Lituania. Înainte de aceasta, cei doi au stat de vorbă în luna mai la summitul G7 din Japonia.
În ciuda sprijinului acordat de Statele Unite pentru o apariţie la summitul G20 de săptămâna trecută din India, Zelenski nu a primit o invitaţie din partea gazdelor.
Zelenski a venit în Statele Unite în decembrie, fiind prima dată când a părăsit Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022.
Secretarul de stat Antony Blinken s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev săptămâna trecută, în cadrul unei vizite surpriză care a avut ca scop, printre altele, coordonarea SUA şi a Ucrainei înainte de reuniunea diplomatică de la New York. Şeful diplomaţiei americane i-a spus preşedintelui ucrainean că SUA sunt „hotărâte să continue să meargă umăr la umăr” cu Ucraina.
Trimisul papei Francisc a avut discuţii „cordiale” în China pe tema necesităţii de a găsi căi de pace în Ucraina
ACTUALIZARE 22:50 Trimisul papei Francisc, cardinalul Matteo Zuppi, a avut discuţii „deschise şi cordiale” la Beijing cu un oficial guvernamental chinez pe tema necesităţii de a găsi căi de pace în Ucraina, a anunţat joi Vaticanul, potrivit Agerpres.
La întâlnirea cu Li Hui, emisarul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, cardinalul italian a abordat şi problema securităţii alimentare şi blocarea exporturilor de cereale din Ucraina.
Discuţiile, care „au avut loc într-o atmosferă deschisă şi cordială, au fost dedicate războiului din Ucraina şi consecinţelor sale dramatice”, se arată într-un comunicat, citat de Reuters.
Cele două părţi au subliniat „necesitatea de a combina eforturile pentru a încuraja dialogul şi a găsi căi care să ducă la pace”, a adăugat Vaticanul.
De când forţele ruseşti au invadat în Ucraina în februarie 2022, China s-a abţinut de la a condamna Moscova, care îi este aliat, deşi a cerut în repetate rânduri o încetare a focului şi o soluţie politică la criză.
Înainte de misiunea sa la Beijing, Zuppi a vizitat Kievul şi Moscova în iunie şi Washingtonul în iulie, în cadrul încercărilor, deocamdată nereuşite, ale Sfântului Scaun de a aduce Ucraina şi Rusia mai aproape de masa negocierilor.
Disponibilitatea Chinei de a purta discuţii cu trimisul papal a fost considerată semnificativă, având în vedere relaţiile dificile dintre Beijing şi Vatican.
Vaticanul are relaţii bilaterale cu Taiwanul guvernat democratic, dar nu şi cu China, care revendică insula ca parte a teritoriului său. Vaticanul este singurul stat din Europa care recunoaşte Taipei.
De asemenea, legăturile dintre China şi Vatican au fost tensionate din cauza divergenţelor legate de numirile episcopilor din China. Vaticanul se plânge că Beijingul a numit de mai multe ori episcopi în mod unilateral, încălcând un pact istoric din 2018.
Washingtonul consideră nejustificată expulzarea de către Moscova a doi diplomaţi ai săi
ACTUALIZARE 22:45 Statele Unite au denunţat joi decizia „nejustificată” a Moscovei de a expulza doi dintre diplomaţii lor aflaţi în post în capitala rusă şi au promis că vor riposta în timp util, transmite France Presse.
„Această expulzare nejustificată a personalului nostru diplomatic este lipsită de temei. Regretăm că Rusia a întreprins această acţiune şi vă puteţi aştepta cu siguranţă să răspundem în mod corespunzător”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
SUA sancţionează 150 de persoane şi entităţi acuzate că au ajutat Rusia în războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 22:40 SUA au anunţat, joi, peste 150 de noi sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi acuzate că au ajutat Rusia să eludeze sancţiunile occidentale impuse acesteia de la începutul invaziei în Ucraina, în februarie 2022, relatează EFE şi Reuters, citate de Agerpres.
Noul pachet de sancţiuni este unul semnificativ, având în vedere că vizează persoane fizice şi companii care servesc drept puncte de tranzit pentru fluxul de bunuri cruciale pentru economia rusă, inclusiv în sectoarele tehnologiei şi energiei, subliniază Departamentul de Stat într-un comunicat.
„SUA şi aliaţii lor sunt uniţi în sprijinul pentru Ucraina în faţa unui război neprovocat, nejustificat şi ilegal al Rusiei. Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a promis secretarul de stat american, Antony Blinken, în notă.
Sancţiunile, anunţate de Departamentul de Stat şi Trezoreria americane, vizează entităţi care au ajutat Rusia să eludeze sancţiunile occidentale în exportul de energie, repararea navelor sale şi importul de tehnologie, inclusiv microcipuri şi echipamente de navigaţie, esenţiale pentru efortul de război.
Printre cei sancţionaţi figurează un cetăţean turc şi cinci companii turceşti
Printre cei sancţionaţi figurează un cetăţean turc şi cinci companii turceşti, acuzate că au ajutat la repararea navelor având legătură cu Ministerul rus al Apărării şi că au furnizat Moscovei materiale care ar putea fi folosite în războiul din Ucraina.
Concret, Departamentul Trezoreriei SUA a precizat că a impus sancţiuni împotriva „Margiana Insaat Dis Ticaret” şi „Demirci Bilisim Ticaret Sanayi”, afirmând că aceste companii cu sediul în Turcia se numără printre cele pe care Rusia s-a bazat pentru a importa „bunuri cu dublă utilizare foarte necesare pentru a permite războiul său neprovocat, de agresiune, împotriva Ucrainei”, potrivit Reuters.
Potrivit comunicatului, prima a efectuat sute de livrări către entităţi ruseşti sancţionate care fac parte din lanţul de aprovizionare pentru producerea de drone militare utilizate în războiul din Ucraina, în timp ce a doua a trimis senzori şi instrumente de măsurare în Rusia.
Departamentul de Stat a vizat, de asemenea, agenţia de şantiere navale „ID Ship Agency”, cu sediul în Turcia, şi pe proprietarul acesteia, Ilker Dogruyol, precum şi CTL Limited, despre care Departamentul de Stat a spus că este un intermediar care livrează componente electronice de origine americană şi europeană către companii din Rusia.
Pachetul mai amplu de sancţiuni vizează baza industrială a Rusiei, sectorul maritim şi furnizorii de tehnologie, precum şi instalaţiile care produc şi repară sistemele de armament ruseşti.
De asemenea, au fost sancţionate companiile finlandeze Siberica şi Luminor, pe care SUA le acuză că au livrat o gamă largă de produse electronice în Rusia, inclusiv camere pentru drone şi baterii cu litiu.
În afară de impactul internaţional, sancţiunile au vizat, de asemenea, sectoare-cheie ale economiei ruseşti.
Printre cei sancţionaţi în Rusia se numără un producător de cupru, Russian Copper Company, şi doi mari producători auto: Avtovaz, companie de stat, şi Gaz Group, cel mai mare producător auto din Rusia.
Noile sancţiuni americane ar putea provoca un răspuns nu numai din partea Rusiei, ci şi a Turciei, într-un moment deosebit de sensibil în relaţia acesteia cu SUA, deoarece se aşteaptă ca parlamentul turc să ratifice aderarea Suediei la NATO atunci când se va reuni la începutul lunii octombrie.
Olanda va trimite echipamente pentru femeile din cadrul forţelor ucrainene
ACTUALIZARE 21:00 Femeile-soldat olandeze au donat un număr mare de pantofi, pălării şi alte echipamente militare pentru a fi oferite femeilor care luptă în armata ucraineană împotriva invaziei ruseşti, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Haga, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Echipamentul, care include şi îmbrăcăminte de luptă, este acum în drum spre Ucraina, a precizat ministerul.
După ce a aflat că multe femei-soldat ucrainene luptă în pantofi şi uniforme prea mari pentru ele, ceea ce le împiedică în luptă, grupul de lucru „Femei şi apărare” al armatei olandeze a început să colecteze echipamentul.
Bărbaţii soldaţi care poartă haine de mărimi mai mici au donat, de asemenea, echipamente, potrivit ministerului.
Armata olandeză intenţionează, de asemenea, să trimită jachete şi alte articole de îmbrăcăminte militară în Ucraina, deoarece forţele olandeze sunt în prezent dotate cu echipamente noi, a precizat ministerul.
În viitor, până la 70 de paleţi de echipament urmează să fie trimişi în fiecare lună, a precizat acesta.
Ucraina se opune oricărei prelungiri „ilegale” a restricţiilor puse cerealelor sale
ACTUALIZARE 19:35 Kievul a declarat, joi, că orice demers al statelor est-europene de a prelungi unilateral restricţiile asupra importurilor de produse alimentare din Ucraina după data de 15 septembrie, când expiră dispensa dată de UE, ar fi ilegal şi ar afecta interesele economice comune. Ucraina a mulţumit, în schimb Bulgariei, care, spre deosebire de Polonia şi Ungaria, a anunţat joi că nu va mai impune astfel de limitări, potrivit News.ro.
În mai, Uniunea Europeană a autorizat cinci state membre (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) să interzică comercializarea pe teritoriul lor a grâului, porumbului, rapiţei şi seminţelor de floarea-soarelui din Ucraina, condiţia fiind să nu împiedice tranzitul către alte ţări. Măsura, care expiră la 15 septembrie, a fost decisă pentru a-i proteja pe agricultorii locali, care au atribuit acestor importuri prăbuşirea preţurilor pe piaţa internă din cauza supraofertei.
Spre deosebire de Polonia, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia privind importurile de cereale ucrainene dincolo de data de expirare a acesteia, 15 septembrie. Sofia „nu susţine” o prelungire a restricţiilor, potrivit unei rezoluţii a Parlamentului bulgar, adoptate – la iniţiativa guvernului proeuropean – cu o largă majoritate (124 de voturi pentru din 197 de deputaţi prezenţi). Textul citează „solidaritatea cu Ucraina” şi necesitatea de a „garanta securitatea alimentară mondială”.
Volodimir Zelenski a declarat că este recunoscător Bulgariei pentru că nu a prelungit restricţiile asupra exporturilor agricole ucrainene.
Joi, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că este recunoscător Bulgariei pentru că nu a prelungit restricţiile asupra exporturilor agricole ucrainene.
„Bulgaria dă un exemplu de solidaritate adevărată”, a scrie el pe platforma X.
„Suntem convinşi că orice decizie care va restricţiona şi mai mult exporturile agricole ucrainene nu numai că va fi nejustificată şi ilegală”, dar va dăuna „intereselor economice comune” ale Ucrainei, ale statelor membre ale UE şi ale Uniunii Europene în ansamblu, a scris joi pe Facebook şi purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko.
Înainte de războiul Rusiei din Ucraina, ţările est-europene nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, dar dinamica s-a schimbat după ce Rusia a impus o blocadă de facto a principalei rute de export a Ucrainei – pe Marea Neagră.
Reuters scrie că Polonia, Ungaria, Slovacia şi România vor prelungi probabil restricţiile, în timp ce Bulgaria a votat joi pentru eliminarea restricţiilor.
Polonia, care are alegeri parlamentare la 15 octombrie şi spune că cerealele ucrainene mai ieftine fac producţia internă nerentabilă, a declarat că nu va ridica interdicţia, chiar dacă UE nu va prelungi autorizarea restricţiilor. De asemenea, guvernul Slovaciei a declarat că va menţine interdicţia, iar Ungaria pare să vrea să facă acelaşi lucru, notează Reuters.
Kievul a declarat că ar putea solicita un arbitraj internaţional în legătură cu restricţiile.
Ucraina va recolta probabil 85 de milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase în 2023, din care cel puţin 50 de milioane de tone ar putea fi exportate. Indiferent de orice restricţii naţionale, tranzitul de cereale ucrainene către porturile baltice şi mediteraneene nu va fi afectat.
Curtea Penală Internaţională a deschis un birou la Kiev
ACTUALIZARE 18:30 Curtea Penală Internaţională (CPI) a deschis un birou la Kiev, „cel mai mare” în afara celui de la Haga, a anunţat joi procurorul general ucrainean, Andrii Kostin, citat de AFP, potrivit Agerpres.
„Biroul extern al CPI şi-a deschis porţile în Ucraina”, a declarat el pe X (ex-Twitter), asigurând că aceasta reprezintă o „etapă decisivă în parcursul spre restabilirea justiţiei”.
Kievul încearcă să instituie un tribunal special pentru a-i pune sub acuzare pe liderii ruşi după invazia Rusiei în Ucraina, lansată la 24 februarie 2022.
Ucraina anunţase în martie apropiata deschidere a unui birou al CPI pentru „a ancheta mai complet asupra crimelor internaţionale comise în Ucraina”.
Rusia expulzează doi diplomaţi americani după un presupus caz de spionaj
ACTUALIZARE 17:45 Rusia a anunţat, joi, expulzarea a doi diplomaţi americani, acuzaţi că ar fi servit drept agenţi de „legătură” pentru un fost angajat rus arestat mai devreme în acest an şi suspectat că ar fi transmis SUA informaţii despre conflictul în Ucraina, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Potrivit Ministerului rus de Externe, cei doi diplomaţi declaraţi „persona non grata” sunt secretarul I şi secretarul II ai ambasadei americane la Moscova, Jeffrey Silin şi David Bernstein.
MAE rus a precizat într-un comunicat că a convocat-o pe ambasadoarea americană Lynne Tracy şi i-a pus în vedere că cei doi trebuie să părăsească Rusia în termen de şapte zile.
„Persoanele menţionate au desfăşurat o activitate ilegală, menţinând contactul cu cetăţeanul rus R. Şonov, acuzat de ‘cooperare confidenţială’ cu un stat străin”, a precizat ministerul.
Robert Şonov, cetăţean rus, a fost angajat al Consulatului General al SUA în oraşul Vladivostok, în estul Rusiei, timp de peste 25 de ani, până când Rusia a ordonat, în 2021, concedierea personalului local al misiunii americane.
SUA au acuzat în august Moscova că a încercat să intimideze şi să hărţuiască angajaţi ai Statelor Unite, după ce presa de stat rusă raportase că Şonov a fost acuzat de serviciile de securitate de colectarea de informaţii despre războiul din Ucraina şi alte teme pentru Washington.
Agenţia rusă de stat TASS a citat serviciul de securitate FSB spunând că Şonov a transmis informaţii personalului ambasadei SUA la Moscova despre modul în care campania de recrutare din Rusia are un impact asupra nemulţumirii politice înainte de alegerile prezidenţiale din 2024 din Rusia.
FSB a declarat că intenţionează să interogheze angajaţii ambasadei SUA care au fost în contact cu Şonov, care a fost arestat în luna mai.
Ministerul de Externe rus a declarat joi că Şonov a fost plătit pentru a îndeplini sarcini menite să dăuneze securităţii naţionale a Rusiei şi că orice amestec al ambasadei SUA în afacerile sale interne va fi suprimat.
Ministrul adjunct ucrainean al Apărării anunță că forțele Kievului au recucerit localitatea Andriivka
ACTUALIZARE 17:40 Ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a anunţat joi că forţele Kievului au recucerit localitatea Andriivka, situată la sud de oraşul devastat Bahmut pe frontul de est, una din axele contraofensivei dificile desfăşurate din iunie de trupele ucrainene, potrivit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
„Andriivka este a noastră. Ne securizăm poziţiile”, a scris pe Telegram Hanna Maliar, adăugând că luptele continuă în acest sector şi în zonele învecinate, în apropiere de Bahmut.
La scurt timp, Brigada a III-a de asalt, implicată direct în luptele din zona respectivă, a dezminţit declaraţia ministrului adjunct al Apărării, afirmând că „este prematur de anunţat recucerirea Andriivkăi”, în regiunea Doneţk, au transmis numeroase media ucrainene, între care postul de televiziune Kanal 24.
„Declaraţia despre capturarea localităţii Andriivka este eronată şi prematură. În acest moment se duc lupte serioase şi grele în zonele Kleşceevka şi Andriivka”, a indicat brigada într-un mesaj pe Telegram.
În declaraţia sa, Maliar a mai spus că „pe flancul de nord, inamicul încearcă să recupereze terenul pierdut”.
„Pe flancul sudic, facem progrese”, a afirmat ea, referindu-se tot la sectorul Bahmut.
Rusia lansează în fiecare săptămână între 4.000 şi 5.000 de atacuri în partea de sud a frontului
Rusia lansează în fiecare săptămână între 4.000 şi 5.000 de atacuri în partea de sud a frontului încercând să recupereze teritoriul eliberat de Ucraina, dar cu toate acestea nu reuşeşte să preia iniţiativa în această parte a frontului, a subliniat Maliar, citată de EFE şi Ukrainska Pravda.
„Doar pentru că ruşii sunt în defensivă nu înseamnă că nu atacă”, a spus ea, adăugând că forţele ruse folosesc „sute de mii de obuze” în aceste atacuri, care până acum se pare că nu au dat rezultatele scontate.
Ministrul adjunct al apărării a explicat că „sudul reprezintă frontul principal” al contraofensivei ucrainene.
„Noi avansăm, iar ei sunt în defensivă”, a spus Maliar.
„Ruşii nu vor să părăsească localităţile eliberate de Ucraina”, a constatat politicianul ucrainean cu privire la încercările forţelor Moscovei de a recuceri locuri precum Robotine, în regiunea Zaporojie din sud-estul ţării, o localitate cucerită recent de forţele ucrainene şi asupra căreia ruşii lansează noi asalturi, încercând să recâştige poziţiile pierdute.
Armata ucraineană desfăşoară de la începutul lunii iunie o contraofensivă lentă destinată să respingă forţele ruse în estul şi sudul ţării, dar se confruntă cu linii defensive puternice constituite din tranşee, câmpuri de mine şi capcane antitanc.
Până în prezent, această operaţiune s-a soldat doar cu recucerirea câtorva sate, însă, în ultimele săptămâni, presiunea ucraineană s-a intensificat, în special pe frontul de sud, cu capturarea satului Robotino, în direcţia oraşului Tokmak, un punct logistic important pentru forţele ruseşti.
Ucraina a atacat portul Sevastopol cu rachete de croazieră britanice
ACTUALIZARE 15.30 Ucraina a confirmat joi că a avariat un submarin rusesc cu rachete britanice, în timpul atacului de acum două zile asupra portului Sevastopol de la Marea Neagră.
Submarinul cu rachete de croazieră Rostov-pe-Don a fost avariat semnificativ, la fel ca nava de război rusă Minsk, a spus un înalt oficial militar ucrainean.
Acesta a confirmat pentru Politico faptul că piloții ucraineni au folosit rachete de croazieră britanice Storm Shadow pentru acest atac.
Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina a lansat miercuri 10 rachete de croazieră spre portul Sevastopol, dar că doar trei și-au atins ținta, avariand două nave militare.
Armata ucraineană a revendicat atacul și a spus că Rusia nu va putea repara navele în viitorul apropiat.
Ucraina a distrus un sistem rus de apărare antiaeriană în Crimeea
ACTUALIZARE 12.45 Noi detalii despre lovitura reușită de ucraineni contra unei instalații antiaeriene S-400 din Crimeea, lângă Evpatoria. O sursă Reuters din spionajul ucrainean a spus că dronele au „orbit” un sistem rusesc de apărare antiaeriană „Triumf”, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, atacându-i radarul și antena.
Marina a tras apoi două rachete de croazieră Neptun de fabricație ucraineană asupra complexurilor de lansare ale sistemului, a precizat sursa.
Racheta anti-navă Neptun a fost modificată pentru a ataca ținte terestre, spun analiștii militari.
Ucrainenii susțin că a fost vorba despre o operațiune comună a Serviciilor de Securitate Ucrainene și a Marinei Ucrainene.
Lukașenko se întâlnește cu Putin în Rusia
ACTUALIZARE 12.00 Președintele belarus Alexandru Lukașenko urmează să facă vineri o vizită de lucru în Rusia, în timpul căreia va purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin, a anunțat joi agenția de presă de stat BELTA, citată de CNN.
Discuțiile se vor concentra pe agenda internațională, precum și pe chestiuni regionale, cu accent pe promovarea colaborării economice, inclusiv substituirea importurilor, notează BELTA.
Un pilot rus a încercat să doboare un avion NATO deasupra Mării Negre
ACTUALIZARE 11.10 Un pilot rus a încercat să doboare un avion de supraveghere Royal Air Force (RAF) după ce a crezut că are permisiunea de a trage. Pilotul a tras două rachete asupra avionului NATO, care n-au ajuns la țintă, iar rușii au explicat incidentul ca fiind o defecțiune tehnică, informează BBC.
Pilotul a tras două rachete, dintre care prima a ratat mai degrabă, decât a funcționat defectuos, așa cum se pretindea la acea vreme. Rusia a susținut că incidentul din septembrie trecut a fost cauzat de o „defecțiune tehnică”. Ministerul Apărării din Marea Britanie a acceptat public atunci explicația rușilor. Dar, acum, trei surse de vârf din apărare care cunosc incidentul, au declarat pentru BBC că transmisiile rusești interceptate de aeronava RAF RC-135 Rivet Joint oferă o relatare foarte diferită față de versiunea oficială.
Avionul Royal Air Force (RAF), cu un echipaj de până la 30 de persoane, efectua o misiune de supraveghere deasupra Mării Negre în spațiul aerian internațional pe 29 septembrie anul trecut, când a întâlnit două avioane de luptă rusești SU-27.
Citește continuarea AICI
Un copil a fost ucis într-un bombardament rusesc în sudul Ucrainei
Ucraina a declarat joi că a doborât 17 din cele 22 de drone ruseşti care i-au atacat teritoriul în timpul nopţii şi că un copil a fost ucis în sudul ţării de un bombardament de artilerie, relatează Reuters.
Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat că un băiat de şase ani a fost ucis şi alte patru persoane, inclusiv fratele său de 13 ani, au fost rănite de bombardamentele ruseşti asupra satului Novodmitrivka din regiunea Herson. „Obuze inamice au lovit o casă privată şi curtea acesteia”, a precizat acesta într-o declaraţie pe Telegram.
Pe de altă parte, forţele aeriene ucrainene au declarat că au doborât drone în mai multe regiuni din sudul şi nordul Ucrainei. „În noaptea de 14 septembrie 2023, de la ora 21:00 la 2:30, invadatorii ruşi au atacat Ucraina cu mai multe grupuri de (drone) de tip Shahed-136/131 din trei direcţii”, au anunţat forţele aeriene ucrainene.
Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lîsak, a declarat că trei drone au survolat regiunea, avariind mai multe clădiri. O altă parte a regiunii a fost lovită peste noapte de artilerie şi rachete, a precizat el.
După ce iniţial a căutat să bombardeze ţintele ucrainene cu rachete, Rusia a apelat în acest an din ce în ce mai mult la Shahed, o dronă kamikaze iraniană ieftină, care este mai uşor de confecţionat şi care poate deruta apărarea aeriană prin dimensiunile sale mai mici şi viteza redusă.
Rusia susţine că a distrus mai multe drone ucrainene în vestul ţării
Rusia a afirmat că a distrus, miercuri seară, mai multe drone aeriene ucrainene în regiunile de frontieră vestice Briansk şi Belgorod, fără a raporta deocamdată victime, potrivit AFP, preluată de News.ro.
În patru declaraţii separate, Ministerul rus al Apărării a precizat pe Telegram că şase drone au fost doborâte miercuri între orele locale 22:00 (19:00 GMT) şi 00:45 ora locală (21:45 GMT miercuri) deasupra teritoriului regiunii vestice Briansk, la graniţa cu Ucraina.
Guvernatorul local Alexandr Bogomaz a transmis de asemenea pe Telegram că acelaşi număr de aparate au fost distruse deasupra districtelor Ounetchski, Braşovski, Starodoubski şi Karatchevksi, acesta din urmă fiind foarte aproape de oraşul Briansk.
Nu s-au înregistrat victime sau pagube, potrivit lui Bogomaz.
Anterior, Ministerul rus al Apărării a anunţat că o altă dronă ucraineană a fost doborâtă miercuri, la ora locală 21:30 (18:30 GMT), deasupra regiunii Belgorod, care se învecinează la sud cu regiunea ucraineană Harkov.
Guvernatorul Viaceslav Gladkov a declarat că aparatul a fost interceptat deasupra satului Tulianka, la câteva zeci de kilometri de Ucraina.
Ofensivele dronelor ucrainene împotriva unor localităţi ruseşti, fie că se află în regiuni apropiate de Ucraina, Crimeea anexată sau capitala Moscova, s-au înmulţit în ultimele luni, pe fondul unei contraofensive a Kievului începută la începutul lunii iunie.
Rusia declarase că a distrus două drone aeriene ucrainene luni în regiunea Belgorod, apoi trei ambarcaţiuni navale miercuri în Marea Neagră, după un prim atac lansat dimineaţa asupra unui şantier naval rusesc din Sevastopol, în Crimeea anexată.
Explozii puternice în Crimeea
Canalele Telegram au publicat videoclipuri și o fotografie cu o coloană mare de fum de la o explozie în apropiere de Evpatoria, în Crimeea ocupată de Rusia, transmite BBC.
Canalul ucrainean „Crimean Wind”, care primește mesaje de la utilizatorii din Crimeea, scrie că cea mai puternică dintre exploziile auzite de locuitorii din zonă a avut loc la ora locală 5:40. Explozia ar fi avut loc undeva la vest de Evpatoria.
Canalul Telegram din Crimeea „ChP Sevastopol” a raportat și el patru explozii puternice. Nu este clar dacă este vorba despre aceleași explozii despre care au scris deja locuitorii locali sau dacă acestea sunt explozii noi.
De asemenea, s-a raportat că traficul pe podul din Crimeea a fost blocat. Acesta se află la 250 km de Evpatoria, la cealaltă margine a peninsulei Crimeea.
Dronele navale ucrainene au atacat din nou o navă a Flotei Mării Negre (Ministerul rus al Apărării)
Ministerul rus al Apărării afirmă că drone navale ucrainene au atacat din nou o navă rusă în Marea Neagră joi dimineață devreme, dar fără succes.
Potrivit serviciului de presă al Ministerului Apărării, în jurul orei cinci dimineața, cinci ambarcațiuni fără pilot au încercat să atace pe mare nava de patrulare Serghei Kotov a Flotei Mării Negre, dar au fost distruse.
Miercuri dimineața devreme, Ministerul rus al Apărării a anunțat, de asemenea, un atac nereușit al dronelor navale ucrainene asupra navelor rusești pe mare. Acest atac, judecând după o declarație a Ministerului Apărării, a avut loc cam în același timp cu un atac cu rachete asupra unui șantier de reparații navale din Sevastopol.
De data aceasta, ministerul a publicat un mesaj despre victoria asupra dronelor navale ucrainene imediat după știrea despre un raid al dronelor aeriene asupra regiunii Evpatoria.
Zelenski face bugetul pentru anul viitor
Preşedintele Volodimir Zelenski a spus miercuri că a avut o întâlnire cu premierul şi cu ministrul de finanţe pentru a schiţa bugetul pentru anul viitor, subliniind că apărarea şi securitatea reprezintă prima prioritate, iar fonduri semnificative vor fi alocate industriei militare, în special pentru fabricarea dronelor. Sprijinirea veteranilor, educaţia, digitalizarea vor primi fonduri suplimentare, scrie News.ro. Zelenski a anunţat şi o „indexare semnificativă” a pensiilor, în martie, alături de o creştere a salariului minim la jumătatea anului viitor.
În ziua în care Ucraina a realizat un atac spectaculos în Crimeea ocupată de ruşi, lovind şantierul naval din Sevastopol şi avariind un submarin şi o navă de desant din Flota rusă a Mării Negre, preşedintele Zelenski i-a anunţat pe compatrioţi, în discursul său video nocturn, că a fost o zi importantă şi că a avut o şedinţă a cabinetului de război, unde „au existat detalii care nu pot fi discutate acum, dar care vor fi foarte eficiente în război”.
De asemenea, Zelenski a anunţat că a avut o întâlnire cu prim-ministrul Denîs Şmîhal şi cu ministrul de finanţe Marcenko pentru a discuta despre bugetul pentru anul viitor.
„Am subliniat principalii parametri care ar trebui să fie priorităţile în bugetul de stat”, a spus Zelenski.
„Principalul lucru este să ne protejăm ţara şi poporul. Apărarea şi securitatea reprezintă prima prioritate, iar finanţarea pentru apărare şi securitate va fi cel puţin la nivelul din acest an, adică un trilion şase sute de miliarde de grivne. Cel puţin!”, a arătat Zelenski.
El a spus că anul viitor vor fi adăugate fonduri bugetare semnificative pentru industria de apărare, în special pentru producţia de arme în Ucraina şi pentru drone, atât pentru achiziţionarea a ceea ce este necesar în străinătate, cât şi pentru producţia ucraineană.
În plus, aproape 100 de miliarde UAH vor fi alocate pentru producţia de arme, care este responsabilitatea Ministerului Industriei Strategice, şi pentru armata ucraineană de drone, „care arată rezultate foarte bune, impresionante”
O prioritate bugetară separată este sprijinirea veteranilor, alături de cheltuielile sociale, pentru care vor fi alocate 469 de miliarde de UAH. .
Vor exista fonduri suplimentare pentru sistemul de sănătate – cel puţin 24 de miliarde UAH în plus faţă de cheltuielile din acest an.
Va exista, de asemenea, un plus pentru sistemul de educaţie, în primul rând pentru a sprijini profesorii şi lectorii.
Zelenski a promis că vor fi alocate fondurile necesare şi pentru digitalizare, inclusiv pentru programul Mria, un nou instrument de învăţământ la distanţă pentru copii, părinţi şi profesori, care ar urma ca la anul să fie pe deplin operaţional şi disponibil pentru ucrainenii din toate colţurile lumii.
„Bineînţeles, va exista o indexare semnificativă a pensiilor – plănuim să o facem în martie, aşa cum prevede legea. (…) L-am însărcinat pe prim-ministru să pregătească baza pentru creşterea salariului minim în Ucraina în prima jumătate a anului viitor”, a mai anunţat Zelenski, în condiţiile în care Ucraina ar trebui să aibă alegeri anul viitor.
„Dar, pe lângă toate acestea, punem un accent economic foarte important în buget. Adăugăm stimulente pentru economie – producţie, locuri de muncă, investiţii. Oficialii guvernamentali vor prezenta detaliile acestor stimulente. Ele includ conectarea investitorilor la reţeaua de electricitate, continuarea programelor de granturi, a programelor ipotecare şi dezvoltarea parcurilor industriale ucrainene”, a menţionat Zelenski.
„Absolut toate elementele activităţii guvernamentale trebuie să fie puse la punct astfel încât să putem determina momentul în care acest război se va încheia aici, în Ucraina. Va fi victoria noastră. Armele noastre, care vor atinge toate obiectivele necesare pentru Ucraina. Economia noastră, care va fi capabilă să le ofere ucrainenilor locurile de muncă de care au nevoie. Funcţiile sociale ale statului care trebuie îndeplinite. Funcţionalitatea statului, în special funcţionalitatea digitală, care trebuie să devină mai modernă decât oriunde altundeva în Europa. Toate acestea sunt instrumentele noastre pentru a aduce victoria Ucrainei mai aproape”, a arătat Zelenski.
El a mai anunţat că a avut în cursul zilei o întâlnire cu privire la integrarea ţării în Uniunea Europeană şi NATO. O altă întâlnire a fost despre pregătirea negocierilor cu diverşi parteneri: din Grupul celor Şapte, din Sudul Global.
„Toate acestea se vor întâmpla”, a dat asigurări Zelenski înainte de a mulţumi, în finalul discursului, soldaţilor ucraineni şi în special piloţilor Mulţi dintre aceştia se antrenează în străinătate pentru a învăţa să piloteze avioanele F-16 promise de partenerii Ucrainei.
Editor : I.C
Source: digi24.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/01/makiivka-1024x672.jpg)
