Cum a fost salvată Ucraina de la înfrângere de către Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, într-un moment crucial – HotNews.ro

Primăvara trecută, armata ucraineană era pe punctul de a rămâne fără combustibil și muniție pentru armele sale de fabricație sovietică, însă salvarea a venit dintr-un loc neașteptat: Bulgaria, scrie Die Welt într-o amplă investigație vizând primele luni ale războiului declanșat de Vladimir Putin în 24 februarie 2022.

Kirill Petkov si Volodimir ZelenskiFoto: Ukraine Presidents Office / Alamy / Profimedia

Din cauza disensiunilor de pe scena politică și a afinităților pro-ruse a multora dintre elitele țării, guvernul de la Sofia a fost nevoit să sublinieze în mod repetat că nu înarmează Ucraina. Însă aceste declarații au fost o perdea de fum, arată Die Welt.

Pe baza unor interviuri realizate cu ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, fostul premier bulgar Kiril Petkov și ministrul său de Finanțe, Asen Vasilev, jurnaliștii de la Die Welt au reușit să reconstituie cum guvernul Bulgariei a pășit în gol anul trecut pentru a ajuta Kievul cu provizii vitale de arme, muniții și combustibil într-o perioadă crucială în care multe state occidentale încă dezbăteau dacă să trimită armament Ucrainei.

În timp ce Petkov, care era premier în momentul izbucnirii războiului, încerca să tragă Bulgaria înspre Vest, pe o traiectorie mai pro-NATO, el era constant atacat de politicieni pro-Kremlin, inclusiv de către socialiștii din coaliția sa de guvernare.

El a fost nevoit inclusiv să îl demită pe ministrul său al Apărării după ce acesta a refuzat să condamne războiul declanșat de Putin și a susținut retorica Kremlinului vizavi de „operațiunea specială”.

În public cel puțin, Petkov a încercat să minimalizeze ideea că Bulgaria va trimite armament Ucrainei, în pofida stocurilor sale considerabile de arme și muniții de fabricație sovietică.

Date fiind toate aceste sensibilități de pe plan intern, poziția oficială a Bulgariei a fost comparată cu cea a Ungariei lui Viktor Orban: prea apropiată de a Moscovei pentru a sta pe propriile picioare.

Cum s-a mobilizat guvernul bulgar să ajute Ucraina

Însă Petkov și Vassilev, politicieni aflați acum în opoziție și care speră la o victorie în următoarele alegeri, au rupt acum tăcerea cu privire la adevărata amploare a rolului Bulgariei în ajutorarea Ucrainei primăvara trecută.

În timp ce Partidul Socialist de la Sofia, urmașul Partidului Comunist, a catalogat livrările de armament către Ucraina drept o „linie roșie”, alți oficiali din guvernul lui Petkov au evitat tranzacțiile directe între guverne și au folosit companii din Bulgaria și străinătate ca intermediari pentru a deschide rute de aprovizionare terestre și aeriene prin România, Ungaria și Polonia.

„Estimăm că în jur de o treime din muniția de care armata ucraineană a avut nevoie în prima fază a războiului a venit din Bulgaria”, a declarat Petkov pentru Die Welt.

La fel de sensibil, motorina pe care Bulgaria a furnizat-o Ucrainei a venit din țiței procesat la o rafinărie rusească de la Marea Neagră, care la momentul respectiv aparținea companiei Lukoil.

„Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de motorină către Ucraina și în anumite momente a acoperit 40% din nevoia Ucrainei”, le-a spus jurnaliștilor germani fostul ministru de Finanțe Assen Vassilev.

Guvernul de la Kiev a confirmat această versiune a evenimentelor. Dmitro Kuleba a declarat pentru cei de la Die Welt că Ucraina era în pericol să rămână fără muniție în luna aprilie a anului trecut.

„Știam că depozitele bulgare conțin cantități mari de muniții de care aveam nevoie așa că președintele Zelenski m-a trimis să obțin materialele necesare”, a relatat acesta, subliniind că vizita sa a fost o chestiune de „viață și de moarte”, în caz contrar rușii urmând să ocupe mai multe sate și orașe, și „să ucidă, tortureze și violeze” pe noi teritorii ale țării sale.

Kuleba a mai relatat că Petkov i-a răspuns că situația pe plan intern în Bulgaria „nu este ușoară”, dar că va face „tot ce îi stă în putere”.

„Kirill Petkov a dat dovadă de integritate și îi voi fi mereu recunoscător pentru folosirea tuturor abilităților sale politice pentru a găsi o soluție”, afirmă șeful diplomației ucrainene.

Kiril Petkov alături de ministrul său de Finanțe, Asen Vasilev (FOTO: Valentina Petrova / AP / Profimedia)

Bulgaria a cerut sancțiuni ferme împotriva Rusiei imediat după izbucnirea războiului

Pe 25 februarie, la doar o zi după ce Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, Petkov a subliniat la o întâlnire informală a Consiliului European de la Bruxelles că Zelenski ar putea fi ucis în următoarele 48 de ore, că se află pe o listă a Moscovei de oficiali ce urmează să fie uciși, și că liderii europeni trebuie să decidă imediat asupra unor sancțiuni împotriva Rusiei.

Comisia Europeană, ramura executivă a blocului comunitar, a susținut în cele din urmă aceste mutări.

Concomitent, ministrul de Finanțe Vasilev participa la o întâlnire cu omologii săi din UE ce avea loc la Paris. El a povestit că în rândul acestora plana indecizia, toată lumea fiind încă șocată de atacul rusesc.

El spune că apoi a ținut un discurs, nu despre cifre și repercusiuni economice, ci despre ceea ce Putin voia să spună prin „denazificarea Ucrainei”, relatând propria experiență a Bulgariei în acest sens.

„Asta au făcut rușii în Bulgaria după al Doilea Război Mondial, ei au ucis mii de disidenți, profesori și preoți”, le-a spus Vasilev celorlalți miniștri de Finanțe din UE.

Vasilev a cerut la rândul său adoptarea unor rezoluții imediate împotriva Rusiei, mai mulți dintre cei care au participat la întâlnire confirmând pentru Die Welt că ministrul bulgar a reușit să schimbe opinia omologilor săi.

Două zile mai târziu, Bruxelles-ul a implementat acele măsuri. În cercurile din interiorul UE ele au fost supranumite drept „propunerea bulgară”.

Pe 19 aprilie, cu scurt timp înaintea unei vizite făcute la Kiev de către Petkov, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba s-a deplasat la Sofia în contextul în care o nouă fază incertă a războiului era pe cale să înceapă.

Ucrainenii îi împinseseră pe invadatori din zona mai largă a regiunii capitalei Kiev și din nord, dar multe dintre armele occidentale promise încă nu ajunseseră în Ucraina.

Ucraina avea nevoie disperată de obuze, fiind puternic surclasată de forțele rusești (FOTO: DreamsTime / Swathi Mohan)

Cum a primit Ucraina armament în secret de la bulgari

Kuleba afirmă astăzi că luptele erau atât de intense încât Ucraina avea nevoie urgent de realimentarea stocurilor sale, în special în ceea ce privește munițiile de fabricație sovietică. Asta spera președintele Zelenski ca ministrul său de Externe să obțină în timpul vizitei la Sofia.

Petkov afirmă că guvernul său a autorizat exporturile, dar nu direct către Ucraina, ci prin intermediul unui lanț de intermediari din țară și apoi străinătate.

„Industria noastră militară privată producea la viteză maximă”, afirmă Petkov. Înregistrări video apărute pe rețelele de socializare în luna aprilie au arătat aeronave cargo pline până la refuz cu arme zburând între Bulgaria și Polonia.

Ceea ce este cunoscut e că aeroportul Rzeszów din Polonia, aflat la 70 de kilometri de granița ucraineană și păzit îndeaproape de NATO, este unul dintre punctele importante ale livrărilor.

„Ne-am asigurat că ruta terestră prin România și Ungaria să fie de asemenea deschisă pentru camioane”, mai spune Petkov, afirmațiile sale privind livrările fiind confirmate de șeful diplomației ucrainene.

Kuleba a subliniat că problema principală nu a fost într-atât primirea unor ajutoare militare directe de la guvernul bulgar, „ci mai degrabă ca companiile ucrainene și companii din țări NATO să aibă oportunitatea să achiziționeze ceea ce era nevoie de la furnizori bulgari”.

Potrivit informațiilor obținute de cei de la Die Welt, Statele Unite și Marea Britanie au plătit livrările respective.

Însă apoi, în luna iunie, situația a părut că va fi dată în vileag când Alexandr Mihailov, șeful companiei de exporturi militare a statului bulgar, a fost nevoit să demisioneze din cauza unei dispute politice și a făcut publice cifrele, probabil cu scopul de a zgudui guvernul.

Mihailov a vorbit de exporturi de armament în valoare de două miliarde de euro de la începutul războiului. El a menționat de asemenea livrări de muniții pentru lansatoarele de rachete Grad BM-21 fabricate în perioada URSS.

Dar apoi lucrurile s-au calmat din nou. Presa internațională a rămas fixată pe livrările de arme occidentale către Ucraina, mai ales că lansatoarele multiple HIMARS tocmai ajunseseră la Kiev.

Carburanți și muniție, printre ajutoarele vitale oferite de guvernul lui Kiril Petkov Ucrainei

Partidul Socialist din Guvern a continuat să amenințe cu ruperea coaliției de guvernare în cazul unei susțineri directe pentru Ucraina. Însă nu avea pretextul să facă asta fiindcă în mod oficial nu exista niciun fel de sprijin.

Și mai puțin cunoscut, Bulgaria a trimis motorină forțelor lui Zelenski.

Vasilev a povestit despre o întâlnire a Băncii Mondiale care a avut loc la Washington primăvara trecută. El afirmă că un oficial ucrainean i-a spus atunci că forțele Kievului rămân fără carburanți.

Bulgaria are o rafinărie în apropierea orașului Burgas, la Marea Neagră, care este operată de o filială a grupului Lukoil.

Vasilev spune că a încurajat oficialii Lukoil din Bulgaria să exporte surplusul de carburanți către Ucraina și că reacția lor a fost pozitivă, inclusiv aceștia condamnând războiul lui Putin. În plus, Bulgaria avea nevoie de doar aproximativ jumătate din produsele rafinate.

Restul au fost trimise Ucrainei.

Din nou, livrările de la companii locale au fost gestionate cu ajutorul unor intermediari străini, Kievul confirmând pentru jurnaliștii germani că a primit motorină din Bulgaria prin România în acel stadiu crucial al războiului.

Kyriakos Mitsotakis și Petkov au inaugurat un interconector de gaze Grecia – Bulgaria (FOTO: AFP / AFP / Profimedia)

Cum a scăpat Bulgaria de dependența de gazul rusesc

Petkov își asuma însă un risc politic major, sondajele de opinie din Bulgaria arătând că 70% din cetățenii țării erau îngrijorați ca țara să nu fie atrasă în război dacă oferă prea multe ajutoare Ucrainei.

Președintele Rumen Radev, un candidat al Partidului Socialist, a alimentat aceste temeri, afirmând că Bulgaria va deveni o țară implicată în conflict dacă va livra arme Kievului.

Kremlinului nu i-a scăpat însă faptul că, sub Petkov și Vasilev, Bulgaria depune eforturi uriașe în beneficiul Ucrainei. Petkov afirmă că începând cu luna mai țara sa a fost ținta unui val de atacuri cibernetice ale Moscovei.

Acestea au vizat o multitudine de sisteme, de la cel energetic, la cel poștal, motiv pentru care au existat situații în care nu au putut fi plătite pensiile unor funcționari.

Moscova a încercat de asemenea să mituiască parlamentari bulgari și să infiltreze agenți în organele de stat. Între lunile martie și iunie, Bulgaria a expulzat 70 de angajați ai ambasadei ruse din Sofia din cauza unor suspiciuni de spionaj.

Însă oficialii de la Moscova știau că Bulgaria era înainte de izbucnirea războiului cea mai dependentă țară din UE de gazul rusesc și au decis să facă un exemplu din aceasta. Pe 27 aprilie Gazprom a ales-o să fie prima țară din blocul comunitar înspre care a tăiat complet livrările de gaze naturale.

Însă Petkov nu s-a dat bătut. În decurs de doar 24 de ore el a prezentat o soluție care urma să permită celor aproape 7 milioane de locuitori să se descurce fără gaze din Rusia.

Petkov și membrii de încredere ai guvernului său au organizat ca SUA să trimită Bulgariei două nave cu gaz natural lichefiat. Fostul premier bulgar explică acum de ce administrația de la Washington a aprobat atât de rapid acest lucru:

„Am subliniat în cadrul discuțiilor că navele sunt un semnal politic către întreaga Europă că există mereu căi de a scăpa de dependența de Rusia”.

Apoi, în luna iulie, Petkov a inaugurat personal împreună cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis un interconector de gaze Grecia – Bulgaria ca o nouă alternativă la importurile rusești.

„Acesta nu este doar o conductă de gaz, ci un pod energetic sud-nord crucial”, a declarat Mitsotakis în timpul ceremoniei ce a avut loc în nordul Greciei.

O femeie cu un portret al lui Putin pe care scrie „Putin, președintele pacificator” în timpul întâlnirii anuale a organizației rusofile din Bulgaria (FOTO: Nikolay Doychinov / AFP / Profimedia Images)

Bulgaria, din nou la cumpăna dintre Europa și Rusia

În cele din urmă guvernul lui Petkov a fost demis de parlamentul de la Sofia prin moțiune de cenzură pe 22 iunie, o acțiune în care forțele pro-ruse au jucat rolul lor.

De atunci, țara se află într-un blocaj politic ce pare fără ieșire însă parlamentul bulgar a aprobat în mod oficial în decembrie trimiterea de ajutoare militare Ucrainei.

„Suntem profund recunoscători Bulgariei pentru acest lucru”, afirmă Dmitro Kuleba, adăugând însă că există deja tentative de a răsturna decizia.

„Este incredibil cât de persistente sunt aceste forțe în a încerca să atragă Bulgaria de partea agresorului și a măcelarului”, afirmă el.

Lunea aceasta, președintele Rumen Radev a invitat Partidul Socialist să încerce să formeze guvernul, o acțiune cu puține șanse de reușită după ce atât GERB, formațiunea fostului premier Boiko Borisov, cât și partidul „Continuăm Schimbarea”, cofondat de Petkov și Vasilev, au eșuat.

Cele două formațiuni sunt cele mai mari partide din parlamentul de la Sofia. În cazul unui nou eșec Radev va fi forțat să dizolve parlamentul și organizeze alegeri anticipate.

Petkov și Vasilev afirmă că intenționează să candideze din nou și să își continue lupta care să aducă Bulgaria pe un traseu mai pro-european.

„Am arătat că o lume fără dependența și teama față de Rusia este posibilă”, afirmă Kiril Petkov.

(Menționăm că HotNews.ro a primit acordul Die Welt pentru preluarea investigației).

Source: news.google.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous post Putin pretinde că victoria Rusiei în Ucraina este „inevitabilă” și că noul obiectiv al Moscovei este „oprirea ostilităților” din Donbas – G4Media.ro
Next post Un club de tradiție din Superliga trece prin momente grele: „O să-i plătim salariile și… – Prosport