Categorie: Internațional

Summitul G20 de la New Delhi s-a încheiat duminică şi India a predat preşedinţia blocului către Brazilia, în timp ce atât SUA, cât şi Rusia au lăudat consensul la care s-a ajuns pentru a fi adoptată Declaraţia finală, care nu condamnă Moscova pentru războiul din Ucraina, dar cere în schimb membrilor să evite folosirea forţei, relatează Reuters, potrivit News.ro

Summitul G20 din IndiaFoto: EVELYN HOCKSTEIN / AFP / Profimedia

Premierul indian Narendra Modi le-a propus liderilor grupului să organizeze încă o reuniune virtuală în noiembrie pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte sugestiile şi obiectivele politice anunţate în weekend.

„Este responsabilitatea noastră să analizăm sugestiile care au fost făcute pentru a vedea cum pot fi accelerate progresele”, a spus el într-o declaraţie.

Sâmbătă, grupul a adoptat Declaraţia reuniunii de la New Delhi, care evită să condamne Rusia pentru războiul din Ucraina, dar subliniază suferinţa umană pe care conflictul a provocat-o şi cere tuturor statelor să nu folosească forţa pentru a acapara teritorii.

Consensul a venit ca o surpriză. În săptămânile care au precedat summitul, opiniile foarte divergente privind războiul au ameninţat să deraieze reuniunea, statele occidentale cerând membrilor să condamne Moscova pentru invazie, iar Rusia ameninţând că va bloca orice rezoluţie care nu reflectă poziţia sa.

„Acesta a fost unul dintre cele mai dificile summituri G20 din istoria de aproape douăzeci de ani a forumului. A fost nevoie de aproape 20 de zile pentru a ajunge la un acord asupra declaraţiei înainte de summit şi de cinci zile aici, la faţa locului”, a declarat Svetlana Lukaş, negociatorul guvernamental rus pentru G20, citată de agenţia rusă de presă Interfax. „Acest lucru nu s-a datorat numai unor dezacorduri pe tema Ucrainei, ci şi diferenţelor de poziţii pe toate chestiunile cheie, în primul rând pe cele legate de schimbările climatice şi de tranziţia către sisteme energetice cu emisii reduse de carbon”, susţine reprezentanta Rusiei.

Un oficial al Uniunii Europene, care nu a dorit să fie numit, a declarat însă că războiul din Ucraina a fost cel mai controversat subiect al negocierilor. „Fără leadership-ul Indiei nu ar fi fost posibil” un consens, a declarat oficialul, adăugând că Brazilia şi Africa de Sud au jucat, de asemenea, un rol crucial în reducerea diferenţelor.

Lavrov consideră că țările emergente au învins aliații occidentali ai Ucrainei

Ministrul de externe Serghei Lavrov, şeful delegaţiei ruse, a declarat că summitul a fost un succes pentru India, precum şi pentru Sudul Global, denumire sub care sunt desemnate ţările în curs de dezvoltare ale lumii.

Poziţia Sudului Global în cadrul discuţiilor a ajutat la evitarea unei umbriri a agendei G20 de către Ucraina, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă. „India a consolidat cu adevărat membrii G20 din Sudul Global”, a mai afirmat reprezentantul lui Putin.

La rândul său, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat reporterilor că declaraţia summitului „face o treabă foarte bună în ceea ce priveşte apărarea principiului că statele nu pot folosi forţa pentru a căuta să obţină teritorii sau pentru a încălca integritatea teritorială şi suveranitatea sau independenţa politică a altor state”.

Germania şi Marea Britanie au lăudat, de asemenea, rezoluţia, dar Ucraina a declarat că „nu are nimic de care să fii mândru”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat că G20, un club de ţări care a fost înfiinţat pentru a rezolva problemele economice internaţionale, nu este neapărat locul în care să se aştepte progrese diplomatice în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Cu toate acestea, el consideră că declaraţia G20 nu reprezintă o victorie diplomatică pentru Rusia.

„Acest G20 confirmă încă o dată izolarea Rusiei. Astăzi, o majoritate covârşitoare a membrilor G20 condamnă războiul din Ucraina şi impactul acestuia”, a declarat Macron într-o conferinţă de presă după ceremonia de închidere a summitului.

Summitul a admis, de asemenea, Uniunea Africană, care include 55 de state membre, ca membru permanent al G20, subliniind faptul că blocul include mai multe ţări în curs de dezvoltare.

Preşedintele chinez Xi Jinping şi cel rus Vladimir Putin au fost absenţele notabile de la summit. Nu au vorbit nici măcar prin legătură video.

Casa Albă a declarat că nu ştie ca preşedintele Joe Biden – care de la New Delhi a plecat direct în Vietnam – să fi avut vreo discuţie cu Lavrov sau cu premierul chinez Li Qiang, care au condus delegaţiile ţărilor lor la summit.

VEZI ȘI:

Source: hotnews.ro

Din anii 1980, armatele din numeroase state au lucrat pentru a îmbunătăți modul în care își hrănesc soldații.

Foto Shutterstock

În întreaga lume, majoritatea armatelor se asigură că rațiile pentru campul de luptă sunt vidate și aduc cât de cât la gust cu cel puțin câteva alimente tradiționale cu care soldații sunt familiarizați pentru a ajuta la creșterea moralului, scrie Business Insider.

În SUA, rațiile sau MRE-urile trebuie să îndeplinească o serie de cerințe. Trebuie să aibă o perioadă de valabilitate minimă de 3,5 ani la o temperatură nu foarte ridicată sau nouă luni într-un climat cald. De asemenea, trebuie să reziste dacă sunt scăpate de la o înalțime de aproximativ jumătate de metru.

Soldații americani primesc și pizza cu o perioadă de valabilitate de trei ani, soldații coreeni primesc kimchi (varză murată), iar soldații italieni o doză de Grappa (băutură alcoolică de 40 de grade) la micul dejun, pentru a numi câteva.

Iată ce conțin rațiile pentru soldați din 14 armate

Soldații americani, pizza cu trei ani garanție

Un oficial al armatei americane a spus că primele rații (MRE) erau pline cu „o carne misterioasă și caserole fără nume”, iar soldații s-au săturat repede de ele.

Pizza făcută special pentru soldații americani Foto Profimedia

După Războiul din Golf din 1991, armata și-a dat seama că MRE-urile monotone și proaste la gust ar putea afecta moralul. Generalul Colin Powell, pe atunci șeful statului major interarme, a transmis șefului Direcției ce se ocupa de masa soldaților să remedieze situația . Și asta au încercat să facă.

Acum, soldații americani au mai mult de 24 de opțiuni de mancare. MRE acoperă de obicei fie o masă completă, fie trei mese și vin cu tacâmuri, un instrument de încălzire fără flacără și băuturi.

Meniul include fasole chili, tăiței cu pui sau spaghete bolognese. Soldații mai primesc biscuiți, brânză, băuturi pudră din fructe și prăjitură cu semințe de mac și migdale. Ei pot sărbători chiar și zilele de naștere cu prăjituri speciale MRE.

În ciuda gamei largi de opțiuni, trupele americane au cerut în mod constant încă un fel: pizza. Oamenii de știință au petrecut două decenii lucrând la o pizza pepperoni cu o durată de valabilitate de trei ani. A fost adăugată în meniul MRE în 2018.

În Canada, rația soldaților include și somon sau cușcuș pentru vegetarieni. De asemenea, primesc unt de arahide și gem pentru un sandviș la micul dejun. În mod surprinzător nu primesc sirop de arțar.

Pui Tikka Masala, felul favorit al soldaților britanici

În Marea Britanie, soldații sunt hrăniți cu felul național favorit – pui Tikka Masala. De asemenea, sunt furnizate paste vegetariene, carne de porc și fasole sau o mâncare cu scoici. Nu lipsesc ceaiul și cafeaua.

Mâncare oferită soldaților britanici Foto Profimedia

În timpul războiului din Irak, liderii militari britanici și-au atras critici după înlocuirea batoanelor de ciocolată cu pliculețe cu unt de arahide, deoarece ciocolata se topea în căldura deșertului.

În Coreea de Sud, soldații sunt hrăniți cu pui și orez, fasole, cârnați de porc, chiftele, pudră uscată de bulion de legume picant și kimchi (varză murată).

Supa de legume necesită apă fierbinte . Încălzitorul MRE din Coreea este diferit de majoritatea încălzitoarelor MRE militare, deoarece nu are nevoie de apă pentru a încălzi hrana. Ei primesc, de asemenea, bibimbap, un preparat tradițional cu orez și carne.

În 2020, armata Coreei de Sud a anunțat că soldații vor putea în curând să primească rații vegane. Noul meniu va include tofu, legume, salate și un bibimbap vegetarian, a informat ziarul local Dong-a Ilbo .

În China, soldații sunt hrăniți cu ouă, carne de porc, legume și murături.

În Japonia, soldații sunt hrăniți cu curry, frankfurters (un soi de hot-dog) și hamburgeri. De asemenea, primesc ton uscat și daikon (ridiche murată). Se pare că soldații japonezi trebuie să-și aducă propriile condimente și bețișoare.

Soldații francezi primesc rață confiată și pate de căprioară

În Franța, soldații sunt hrăniți cu tocană, risotto, supe, rață confiată și pate de căprioară. Ei mai primesc batoane de muesli, trei tipuri de biscuiți și brânză cu mucegai albastru. La desert, primesc budincă de ciocolată. La un moment dat primeau și o cutie de vin roșu.

Președintele francez Emmanuel Macron, la o cină cu militarii Foto Profimedia

În Italia, soldații primesc o doză de Grappa, o băutără cu 40% alcool, la micul dejun, precum și cappuccino pudră. Ca și alimente solide primesc paste, supă de fasole, salată de orez, conserve de carne și biscuiți.

În Spania, soldații sunt hrăniți cu fasole verde și șuncă, salată de ton la conservă, precum și calmar în ulei vegetal.

În Germania, soldații primesc gulaș cu cartofi, cârnați, pate, pâine de secară și biscuiți. Băuturile sunt furnizate în pliculețe, sub formă de pudră.

Rusia, cele mai proaste rații

Soldați ruși, la o cantină nou deschisă în regiunea Leningrad, în 2013 Foto Profimedia

În Rusia, soldații sunt hrăniți cu biscuiți, slănină, terci de hrișcă cu carne de vită sau gulaș de vită. Mai primesc ceai, cafea, ciocolată amară și gumă de mestecat.

Pentru ruși, problema ține mai puțin de gust și mai mult de disponibilitate. Anul trecut, Rusia a trebuit să ceară Chinei rații MRE pentru a-și hrăni trupele în timpul războiului împotriva Ucrainei, a informat CNN .

Jenia Mihailenko, un bucătar din Ucraina, a declarat pentru Financial Times că Rusia are cele mai proaste MRE.

„Nici măcar câinii nu le mănâncă”, a spus el.

El a mai spus că MRE-urile franceze sunt cele mai bune și au un sistem de încălzire superior, în timp ce britanicii au o opțiune vegetariană slabă pentru soldații lor.

În Norvegia, militarii primesc o varietate de tocane – carne de vită, pui sau cod – precum și orez, curry de pește și batoane proteice.

De asemenea, primesc Rowntrees Tooty Fruities, ca desert .

Deoarece unele trupe norvegiene sunt staționate în regiuni muntoase geroase, tocănițele calde sunt o necesitate.

Un soldat norvegian a observat că cineva și-a ciobit dintele din cauza unui baton proteic, atât de tare era.

În Australia, soldații primesc Vegemite (un soi de gem tartinabil din legume cu care pot unge pâinea și biscuiții), chilli și paste cu ton, brânză, batoane de ciocolată, băuturi răcoritoare, lapte condensat și dulciuri. Rațiile armatei australiene conțin mai multe dulciuri în comparație cu altele.

În Noua Zeelandă, soldații se plâng de mâncare care include o tocană și o supă de legume apoasă. Un soldat a spus pe Facebook că prizonierilor probabil li se servește mâncare mai bună. S-a ajuns la punctul în care soldații au cumpărat un aragaz și și-au pregătit singuri hrana.

Source: adevarul.ro

33 de drone kamikaze au atacat Kievul azi-noapte, cel mai puternic atac de acest fel din primăvară și până acum. 26 dintre drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană a capitalei ucrainene. Între timp, Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a distrus 8 drone lansate de Ucraina deasupra Mării Negre, în apropiere de Peninsula Crimeea. Contraofensiva armatei Kievului continuă în sud-estul țării contra forțelor ruse, iar, sâmbătă, un general al serviciilor ucrainene de informaţii militare a afirmat că Rusia a desfăşurat peste 420.000 de soldaţi în zonele ocupate din estul şi sudul Ucrainei.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Gen. Milley vede un interval între 30 şi 45 de zile până ce vremea rea să complice contraofensiva Ucrainei

ACTUALIZARE 20:31 Forțele ucrainene mai au, probabil, între 30 şi 45 de zile la dispoziţie înainte ca vremea să le complice operaţiunile de luptă pentru contraofensivă, anticipează şeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley.

Aceasta este „încă o perioadă rezonabilă de timp”, a declarat Milley, pentru BBC, într-un interviu publicat duminică, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Armata ucraineană a înregistrat progrese constante şi a menţinut o forţă de luptă considerabilă, a spus el. Dar bătălia nu s-a încheiat încă, a adăugat Milley.

Acesta a continuat spunând că, în aproximativ o lună, vremea rece se va instala.

„Vor veni ploile, va deveni foarte noroios. Va fi foarte dificil de manevrat la acel moment, iar apoi se va ajunge în plină iarnă”, a spus Milley.

În momentul de faţă este prea devreme pentru a spune dacă contraofensiva Ucrainei a eşuat sau nu, a spus el.

Kievul şi-a început contraofensiva în urmă cu trei luni, operaţiune despre care mulţi observatori spun că a fost lentă. În ultimele zile, Kievul a raportat câştiguri militare.

Trupele ucrainene au avansat încă 1,5 kmp în jurul satului Robotîne, susţine Kievul

ACTUALIZARE 17:37 Trupele ucrainene au reuşit să avanseze încă circa 1,5 kilometri pătraţi în apropierea aşezării eliberate Robotine din regiunea Zaporojie, a anunţat purtătorul de cuvânt al grupului operativ strategic Tavria, responsabil de zona de sud-est a frontului, al Forţelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Ştupun.

„Continuăm să facem mici progrese în zona Robotine. Aproximativ încă 1,5 kilometri pătraţi din teritoriul nostru ucrainean au fost eliberaţi”, a declarat el duminică în cadrul unei emisiuni de ştiri naţionale, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că pe frontul din Zaporojie se dau lupte grele.

„Ruşii se agaţă de fiecare metru din pământul nostru. Cu toate acestea, forţele de apărare ucrainene încearcă să îngreuneze cât mai mult posibil logistica armatei ruse, iar în anumite zone acest lucru dă roade”, a subliniat el.

Comandantul grupului operativ Tavria, Oleksandr Tarnavski, a anunţat duminică la rândul său că forţele de apărare ucrainene au avansat mai mult de un kilometru şi că numărul pierderilor de personal în rândurile ruşilor a crescut la 226 în ultimele 24 de ore.

„Unităţile de artilerie ale armatei noastre au efectuat 1.391 de misiuni de foc pe parcursul zilei. În ultimele 24 de ore, pierderile inamicului s-au ridicat la 226 (72 de morţi, 149 de răniţi, 5 prizonieri)”, a scris acesta într-un mesaj pe Telegram.

El a mai spus că forţele ucrainene au reuşit să distrugă 27 de unităţi de echipament militar rusesc, inclusiv trei tancuri, două vehicule blindate de luptă, trei sisteme de artilerie şi mortiere, două sisteme de lansatoare multiple de rachete, nouă drone, cinci unităţi de echipament auto şi trei unităţi de echipament special, precum şi şase depozite de muniţii.

Contraofensiva Ucrainei va continua și în timpul sezonului rece. Budanov: „Este mai dificil să lupţi”

ACTUALIZARE 13:18 Contraofensiva Ucrainei împotriva forţelor ruseşti va continua și după debutul vremii reci şi umede de la sfârşitul acestui an, chiar dacă va deveni mai greu de luptat, a declarat sâmbătă şeful serviciului militar de informaţii (GUR) de la Kiev, Kirilo Budanov, relatează Reuters.

Ucraina a lansat în această vară o contraofensivă mult aşteptată, care a recucerit mai multe sate din sud şi est în decurs de trei luni, dar a fost complicată de câmpurile minate vaste şi de forţele ruseşti puternic consolidate în spatele liniilor de apărare.

„Acţiunile de luptă vor continua într-un fel sau altul. În frig, umezeală şi noroi, este mai dificil să lupţi. Luptele vor continua. Contraofensiva va continua”, a declarat Budanov.

Citește continuarea AICI.

România protestează față de încălcarea spațiului său aerian. MAE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei ruse

ACTUALIZARE 09:29 Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, sâmbătă, pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse la București. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părții române față de violarea spațiului aerian al României ca urmare a identificării, în apropierea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă similare cu cele folosite de forțele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei.

„Din dispoziția ministrului afacerilor externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federației Ruse la București a fost convocat de urgență sâmbătă, 9 septembrie, la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părții române față de violarea spațiului aerian al României ca urmare a identificării pe teritoriul țării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forțele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei.

Citește continuarea AICI.

33 de drone kamikaze, lansate asupra Kievului. 26 dintre ele au fost doborâte

Mai multe drone ruseşti au atacat Kievul duminică în zori, potrivit autorităţilor ucrainene care nu au raportat victime la început, scrie AFP, preluată de Agerpres.

33 de drone kamikaze au atacat Kievul azi-noapte. A fost cel mai puternic atac de acest fel din primăvară și până acum. 26 dintre drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană a capitalei ucrainene. Autoritățile nu au spus ce s-a întâmplat cu restul. Fragmente din aceste arme au căzut în mai multe cartiere din Kiev și au provocat pagube. Jurnaliștii de la Reuters au filmat o dronă doborâtă care a explodat foarte aproape de sol, între blocuri. Sirenele de atac au sunat aproape două ore. Un singur om a fost rănit.

O corespondentă a agenţiei France Presse a auzit peste zece explozii în cursul nopţii.

Potrivit şeful administraţiei civile şi militare locale, Serhii Popko, resturi de la dronele doborâte de apărarea aeriană ucraineană au căzut în districtele Sviatoşinskii, Podilskii şi Şevcenkivskii.

Autorităţile ucrainene nu au precizat imediat dacă toate dronele au fost doborâte sau dacă unele au lovit direct oraşul.

Resturi au căzut peste o clădire rezidenţială din cartierul Şevcenkivskii, din centrul Kievului, fără a provoca victime, dar au declanşat un incendiu care a fost stins de proprietarii clădirii, a declarat Popko pe Telegram.

În districtul Sviatoşinskii, situat în vestul capitalei, resturi au provocat un incendiu în parcul Sovkii, una dintre cele mai cunoscute grădini publice ale oraşului, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram.

În districtul Podilskii din centrul Kievului, resturi au căzut pe un spaţiu deschis şi medicii sosiţi la faţa locului acordă îngrijiri unei persoane care a suferit un atac de „stres acut”, potrivit edilului.

Tot potrivit primarului, mai multe resturi în flăcări au căzut pe un drum din districtul central Solomianskii.

Rusia a doborât opt drone lansate de Ucraina deasupra Crimeei, anunţă Ministerul rus al Apărării

Sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei au distrus opt drone lansate de Ucraina deasupra Mării Negre, în apropiere de Peninsula Crimeea, în primele ore ale zilei de duminică, a anunţat Ministerul rus al Apărări, citat de Reuters.

Ministerul, într-o declaraţie pe aplicaţia de mesagerie Telegram, nu a precizat imediat dacă au existat pagube sau răniţi, transmite News.ro.

Reuters nu a putut verifica în mod independent rapoartele. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei cu privire la atacurile raportate.

Rusia a desfăşurat 420.000 de soldaţi în zonele ocupate (spionajul ucrainean)

Rusia a desfăşurat peste 420.000 de soldaţi în zonele ocupate din estul şi sudul Ucrainei, a afirmat sâmbătă un general al serviciilor ucrainene de informaţii militare, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Federaţia Rusă a concentrat peste 420.000 de soldaţi în teritoriile noastre ocupate temporar, printre care Crimeea”, a declarat într-o conferinţă Vadim Skibiţki, şef adjunct al serviciilor de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării.

Această cifră „nu include Garda naţională rusă şi alte structuri speciale însărcinate de menţinerea puterii de ocupaţie pe teritoriile noastre”, a adăugat Skibiţki.

În ultima lună, Rusia a folosit Peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, pentru a „ataca infrastructura portuară” din sudul Ucrainei, a afirmat el.

„Drone desfăşurate în Crimeea sunt folosite împotriva porturilor noastre Ismail şi Reni” prin care cerealele ucrainene au fost transportate prin Marea Neagră până la ieşirea Moscovei dintr-un acord internaţional în iulie, a detaliat responsabilul.

Viceministrul apărării, Ganna Maliar, a declarat, la rândul său, că ruşii aspirau să recucerească zonele din regiunea Harkov (nord-est) eliberate în urmă cu un an de armata ucraineană.

„Vor să-şi ia revanşa”, a spus ea. „Sarcina lor în est este, de asemenea, să ne deconcentrăm forţele, astfel încât să nu le putem centraliza în zona Bahmut, unde avansăm cu succes”, a subliniat Maliar.

Armata rusă continuă să aibă un avantaj faţă de ucraineană la capitolul armament, pe fondul lentei contraofensive ucrainene, în desfăşurare din iunie, a recunoscut ea.

„Trebuie să recunoaştem că inamicul este puternic, că are mai mulţi oameni şi mai multe arme”, a spus Maliar.

Numai săptămâna trecută, armata rusă a tras „aproape 400.000 de obuze” asupra poziţiilor ucrainene de pe frontul de est, în timp ce „noi putem folosi de opt ori mai puţină” muniţie, a adăugat ea.

Cine va moșteni imperiul lui Prigojin. Lupta din umbră purtată pe trei continente pentru bogățiile șefului Wagner

Vizita delegației ruse în trei țări africane de săptămâna trecută a oferit indicii importante despre bătălia din umbră care se poartă acum pe trei continente pentru imperiul paramilitar și propagandistic clădit de Evgheni Prigojin, care a servit armatei ruse și ambițiilor diplomatice ale Kremlinului, scrie The New York Times. Cea mai mare miză: operațiunile foarte profitabile ale șefului Wagner de pe continentul african.

Din interviurile realizate cu oficiali de la Washington, din Europa, Africa și Rusia, precum și cu patru ruși care au lucrat pentru Prigojin, descriu un război murdar pentru activele șefului Wagner purtat între mai mulți jucători importanți din structura de conducere a Rusiei, printre care se numără și două servicii de informații.

Lupta este complicată, spun sursele, de loialitatea față de Prigojin pe care o arată mulți dintre cei care fac parte din armata sa privată, care ar prefera ca puterea să fie transferată către fiul lui Prigojin pentru a evita să ajungă sub controlul direct al Ministerului rus al Apărării.

Citește continuarea AICI.

ANALIZĂ: „90% dintre noi vom muri”. Totul sau nimic: Soarta războiului din Ucraina se joacă acum lângă un sat cu câteva sute de locuitori

Contraofensiva ucraineană a intrat în a treia lună și pare a fi ajuns în punctul ei culminant, de „totul sau nimic”. Ucrainenii au aruncat deja în luptă trupele din rezerva de elită care, în condiții ideale, ar fi trebuit angajate după ce apărarea rușilor ar fi fost străpunsă. Momentan, a fost făcută doar o breșă punctuală în celebra linie Surovikin, iar trupele ucrainene încearcă să manevreze acum într-o zonă extrem de „înghesuită” și dificilă, situată între satele Robotîne (parte integrală a „primei linii” – deja străpunse – a apărării ruse) și Verbove (situat la confluența dintre „prima” și „a doua linie” defensivă” – vezi hărțile de mai jos). La fel, rușii și-au aruncat și ei în luptă propria rezervă de elită formată din unitățile de parașutiști și infanterie marină. Practic, putem spune că în acest perimetru de câțiva kilometri pătrați se joacă soarta întregii contraofensive și – în mare măsură – soarta războiului din Ucraina.

După trei luni de contraofensivă, cel mai important avans ucrainean – de 18 kilometri – a fost făcut în zona frontului de la Zaporojie, spre direcția Melitopol. Aici, ei au străpuns zilele trecute prima linie de apărare din jurul satului Robotîne – o așezare care avea în jur de 500 de locuitori înaintea războiului.

18 kilometri străbătuți în 3 luni. Experții serviciilor secrete occidentale sunt pesimiști: slabe șanse ca obiectivul principal – Melitopol, al doilea oraș ca mărime din regiune, după Zaporojie – să mai fie atins. Conform experților militari, Meltiopol e un punct strategic vital pentru ruși, în așa-numitul „pod terestru” dintre Crimeea și Donbas. Dacă Melitopolul cade, va cădea întregul dispozitiv de apărare al rușilor din zonă.

Citește continuarea AICI.

Editor : A.C.

Source: digi24.ro

Contraofensiva Ucrainei împotriva forţelor ruseşti va continua până la debutul vremii reci şi umede de la sfârşitul acestui an, chiar dacă va deveni mai greu de luptat, a declarat sâmbătă şeful serviciului militar de informaţii (GUR) de la Kiev, Kirilo Budanov, relatează Reuters, citată de News.ro.

Ucraina a lansat în această vară o contraofensivă mult aşteptată, care a recucerit peste o duzină de sate din sud şi est în decurs de trei luni, dar a fost complicată de câmpurile minate vaste şi de forţele ruseşti puternic consolidate în spatele liniilor de apărare.

„Acţiunile de luptă vor continua într-un fel sau altul. În frig, umezeală şi noroi, este mai dificil să lupţi. Luptele vor continua. Contraofensiva va continua”, a declarat Budanov.

Comentariile, făcute la o conferinţă la Kiev găzduită de Fundaţia Victor Pinciuk, oferă cel mai puternic indiciu de până acum că Ucraina nu intenţionează să îşi oprească ofensiva atunci când vremea se va schimba în cursul acestui an.

Occidentul a furnizat echipamente militare în valoare de miliarde de dolari şi a antrenat mii de luptători ucraineni pentru contraofensiva menită să ajute Kievul să încerce să recâştige teritoriul. Însă progresul lent al contraofensivei a stârnit îngrijorări în rândul susţinătorilor Kievului că Occidentul ar putea avea dificultăţi în a menţine amploarea ajutorului militar pentru ca Ucraina să continue să lupte la aceeaşi intensitate.

Vadim Skibiţki, un alt oficial din cadrul agenţiei de spionaj militar ucrainean, a declarat sâmbătă că Rusia are în prezent 420.000 de militari în interiorul Ucrainei.

Înaintarea în regiunea sud-estică Zaporojie, centrată acum în jurul satelor Robotîne şi Verbove, este considerată o parte crucială a unei operaţiuni care urmăreşte să împartă în două forţele de ocupaţie ale Rusiei în sud, dar rămâne departe de acest obiectiv.

„Contraofensiva noastră se desfăşoară în mai multe direcţii”, a declarat Budanov, recunoscând că progresul a fost mai lent decât şi-ar fi dorit şi descriind situaţia ca fiind dificilă.

În afară de concentraţia uriaşă de mine ruseşti, el a menţionat şi numărul mare de drone ruseşti „kamikaze” ca fiind un factor cheie ce a încetinit progresul Ucrainei până acum.

Rusia, care şi-a lansat invazia la scară largă în Ucraina în februarie 2022, a declarat că actuala contraofensiva ucraineană a eşuat.

Source: g4media.ro

Agentul, originar din Kamceatka, s-a mutat împreună cu soția sa în Crimeea anexată când a obținut un loc de muncă în poliția antirevoltă. Apoi, a fost transferat la FSO, ca instructor canin. A fost promovat și a ajuns în serviciul de protecție al președintelui Vladimir Putin.

Brijatîi, 33 de ani, a păzit reședința lui Putin din Oliva, coasta de sud a Crimeei, acolo unde se află și vilele fostului președinte rus Dmitri Medvedev și cea a șefului FSB Alexander Bortnikov.

Potrivit fostului bodyguard, Putin nu are încredere în nimeni, nici măcar în propriul serviciu de securitate, „care poate să nu știe dacă președintele este în apropiere sau nu”. 

FSB ne-a transmis de mai multe ori: „Președintele se relaxează aici”. Și toată lumea aleargă, îl păzește, dar, de fapt, el era în alt loc.

Vitali Brijatîi:

Brijatîi spune că, în timpul călătoriilor lui Putin în Crimeea, sosirea sa era anunțată la două aeroporturi simultan, Sevastopol și Simferopol, distanța dintre ele este de peste 100 de kilometri. 

„Dar președintele ajungea cu alte mijloace de transport, de exemplu pe mare. Așa se teme șeful de stat pentru viața sa”, spune fostul agent de securitate.

Recomandări
NOUL AN ȘCOLAR: Aproape trei milioane de elevi încep luni școala. Care sunt principalele modificări care îi așteaptă

El afirmă că a fost dezamăgit de președinte după invazia pe scară largă a Ucrainei. Angajaților FSO li s-a interzis să comunice cu rudele ucrainene, cu cetățenii Statelor Unite și ai Uniunii Europene și cu orice persoane care se opuneau războiului, sub amenințarea urmăririi penale, afirmă Brijatîi.

Bărbatul spune că încercat să demisioneze, dar nu i s-a permis, fiind amenințat, în același timp, că va fi trimis în prima linie a frontului.

Soția sa a solicitat un permis de ședere în Ecuador, ca muncitor calificat, iar Brijatîi a dat mită pentru a primi și el un pașaport de serviciu. Așa a reușit să fugă în America de Sud.

Postul de televiziune rusesc Dojd a fost blocat în martie, anul trecut, când guvernul condus de Mihail Mișustin a luat măsuri drastice împotriva presei independente în urma invaziei din Ucraina, emite acum din străinătate.

În decembrie, Letonia a amendat postul și i-a retras licența. Ulterior, autoritățile olandeze au acordat o licență de emisie canalului în exil cunoscut și ca TV Rain.

.newsbee-banner { display: none; width: 100%; height: 74px; background: #feae0e; color: #343434; flex-direction: row; padding: 0 5px; z-index: 99999999; align-items: center; justify-content: space-evenly; overflow: hidden; } .newsbee-banner__text { font-size: 16px; line-height: 20px; text-align: center; font-weight: 600; font-family: „Open Sans”, sans-serif; } .newsbee-banner__logo { height: 28px !important; width: auto !important; } .newsbee-banner__play-icon { height: 30px !important; width: auto !important; } @media all and (max-width: 640px) { .newsbee-banner { display: flex; } }
Urmărește ultimele noutăți în format video

Comentarii (6)

DMV75
  •  
10.09.2023, 19:16

Din nou gurnalism, ca jurnalism nu se poate numi, de proasta calitate. Un fost angajat al serviciului de securitate de nivel mediu a fugit când a auzit ca trebuia sa meargă la lupta. Dacă continua sa lucreze în postul lui protejat nu pleca niciunde și nu mai era dezamăgit de Putin. Ipocrizie cât cuprinde!

laurlaur2180
  •  
10.09.2023, 19:03

e bolnav

Daniel9090
  •  
10.09.2023, 18:40

Acest individ mai are puțin și o sa se sperie si de moaca lui atunci când o să se uite în oglinda

Vezi toate comentariile (6)

Playtech.ro
Ce s-a ales de PRIMA soție a lui Viorel Lis. Teodora l-a acuzat pe fostul primar că ar fi BĂTUT-O Viva.ro
Ce au găsit medicii în corpul Alexandrei, tânăra gravidă din Botoșani, care a murit la 25 de ani din cauza medicilor: ‘Sarcină…’ AVANTAJE.RO
Oana Roman a făcut o criză de nervi din cauza Isabelei, fiica sa: „Efectiv mi-am ieșit din minți”. Vedeta a explicat ce s-a întâmplat FANATIK.RO
De ce nu e bine să ai oglindă în dormitor. Mulți nu știu asta și fac o mare greșeală Știrileprotv.ro
Bărbat drogat cu trei substanțe, prins la volan în București. „Consum zi de zi. Am rețetă!” Observatornews.ro
Pregătirile de început de an școlar care îi ustură la buzunare pe români: „Doar astăzi am cheltuit în jur de 600 de lei” Orangesport.ro
Cum s-a produs ruptura dintre Giovanni şi Gigi Becali: „Situaţia s-a înrăutăţit atunci din cauza lui!” | EXCLUSIV Unica.ro
Cel mai mare regret al Reginei Elisabeta. Decizia luată a urmărit-o toată viața HOROSCOP
Horoscop 11 septembrie 2023. Săgetătorii au nevoie de fermitate, adică să se țină bine pe poziție, să-și întărească singuri convingerile

Source: libertatea.ro

Loviturile ucrainene împotriva Rusiei vizează în principal companii militare-industriale din această ţară, a afirmat sâmbătă şeful spionajului militar ucrainean, Kirilo Budanov, notează AFP, potrivit Agerpres.

Kirilo BudanovFoto: Adi Iacob/ HotNews.ro

Atacurile vizează „în primul rând companii din complexul militar-industrial rus”, a declarat el într-o rară apariţie publică în cursul conferinţei internaţionale Yalta European Strategy (YES) la Kiev.

Budanov a spus printre altele că o fabrică rusă producând cipuri electronice pentru rachete Iskander, adesea folosite de Moscova pentru a bombarda Ucraina, a fost atacată „recent”.

Atacurile cu drone şi actele de sabotaj s-au înmulţit în Rusia în ultimele luni, lovind Moscova şi diverse regiuni ruseşti, uneori în adâncul ţării, Kievul revendicând tot mai mult responsabilitatea pentru acestea.

Budanov, despre efectul atacurilor ucrainene în Rusia: „Este doar o chestiune de timp”

„Exploziile din ţara agresoare trezesc puţin societatea, dar nu au avut încă un efect masiv, din păcate pentru noi”, a spus el, în timp ce a prezis că aceste atacuri vor crea în cele din urmă „probleme considerabile” ruşilor.

„Este doar o chestiune de timp”, a subliniat Budanov.

„Acest lucru este important şi asta constituie diferenţa dintre noi şi ruşi: nicio persoană civilă nu a suferit, orice ar spune ei (ruşii)”, a mai afirmat el.

Budanov a asigurat că contraofensiva ucraineană, care avansează lent după începutul lui iunie, va continua şi după sfârşitul verii, mai propice mişcărilor de trupe.

„Operaţiunea ofensivă va continua în toate direcţiile”, a declarat Budanov. „Nu suntem în Africa şi nu avem cu adevărat un sezon ploios”, a mai afirmat el.

Source: hotnews.ro

Kievul a criticat sâmbătă declaraţia liderilor G20 asupra războiului din Ucraina, în care aceştia au denunţat utilizarea forţei, dar nu au menționat Rusia, informează agenţiile de presă internaţionale.

„Ucraina este recunoscătoare faţă de partenerii care au încercat să includă o formulare puternică în text. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, G20 nu are pentru ce să se mândrească”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.

Liderii ţărilor din G20 au denunţat sâmbătă „utilizarea forţei” pentru obţinerea de câştiguri teritoriale în Ucraina, dar fără a denunţa o „agresiune” rusă împotriva acestei ţări, potrivit unei declaraţii ce va fi comunicată la finalul summitului.

„Referitor la războiul în Ucraina” (…) „în legătură cu Carta ONU, toate statele trebuie să se abţină să recurgă la ameninţare sau la utilizarea forţei pentru a căuta să obţină câştiguri teritoriale împotriva integrităţii teritoriale şi a suveranităţii politice a oricărui stat”, au conchis reprezentanţii ţărilor din G20, care nu au vorbit în schimb despre o „agresiune” rusă în Ucraina, menţionată totuşi în declaraţia adoptată în 2022 în Bali.

Premierul indian şi gazdă a G20, Narendra Modi, a anunţat sâmbătă adoptarea declaraţiei finale a summitului, după ce grupul a ajuns la un consens.

Obţinerea unui consens în rândul membrilor G20 a devenit din ce în ce mai dificilă în ultimii ani, în special din cauza divizărilor cu privire la poziţia de adoptat faţă de invazia Rusiei în Ucraina şi a finanţărilor necesare pentru adaptarea la schimbările climatice.

Premierul indian Narendra Modi, gazda summitului G20, a anunţat sâmbătă că s-a ajuns la un consens asupra Declaraţiei finale a summitului, care enumeră diferitele probleme abordate de participanţi, semnalând că negociatorii au rezolvat divergenţele profunde care existau în legătură cu formularea referitoare la războiul din Ucraina.

Textul nu învinovăţeşte Rusia pentru război. În schimb, constată suferinţa umană cauzată de război. Acesta este un limbaj cu care atât Moscova, cât şi Occidentul nu numai că pot fi de acord, dar pot fi şi interpretate într-un mod care să se potrivească poziţiilor lor respective, explică BBC.

Editor : B.P.

Source: digi24.ro

Rusia a transmis sâmbătă că respinge propunerile ONU și că îşi menţine condiţiile pentru revenirea în acordul privind transportul de cereale prin Marea Neagră, la care a renunţat în iulie, potrivit Reuters, preluat de Agerpres.

Rusia are nevoie ca banca sa agricolă de stat – şi nu o filială a băncii, aşa cum a propus Organizaţia Naţiunilor Unite – să fie reconectată la sistemul internaţional de plăţi bancare SWIFT, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Toate condiţiile noastre sunt perfect cunoscute. Ele nu au nevoie de interpretare, sunt absolut concrete şi toate acestea sunt absolut realizabile”, a afirmat Peskov.

„Prin urmare, Rusia îşi menţine poziţia responsabilă, clară şi consecventă, care a fost exprimată în mod repetat de către preşedintele Putin”, a adăugat el.

Acordul privind transportul de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră a fost mediat de Turcia şi ONU în iulie 2022 şi a permis Ucrainei să exporte cereale pe mare în pofida războiului şi pentru a contribui la atenuarea unei crize alimentare globale.

Acesta a fost însoţit de un acord pentru a facilita propriile exporturi de alimente şi îngrăşăminte ale Rusiei, lucru care, potrivit Moscovei, nu a fost îndeplinit. De când a renunţat la acordul privind cerealele, Rusia a bombardat sistematic porturile şi depozitele de cereale ucrainene, ceea ce a determinat Kievul şi Occidentul să o acuze că foloseşte alimentele ca pe o armă.

Rusia a fost încurajată de declaraţia lui Erdogan

Reafirmarea poziţiei intransigente a Moscovei intervine la cinci zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său turc Tayyip Erdogan la reşedinţa sa de vară din Soci – pe coasta rusă a Mării Negre – şi a discutat despre problema cerealelor.

Se pare că Rusia a fost încurajată de declaraţia lui Erdogan făcută la întâlnirea respectivă că Ucraina ar trebui să îşi „înmoaie abordarea” în discuţiile privind relansarea acordului şi să exporte mai multe cereale în Africa decât în Europa, potrivit Reuters. Ucraina a declarat că nu va îşi va schimba poziţia şi nu va fi ostatica „şantajului rusesc”.

Rusia declară că exporturile sale de cereale şi îngrăşăminte, deşi nu sunt sancţionate în mod specific de Occident, se confruntă în practică cu bariere din cauza sancţiunilor care afectează accesul la porturi, asigurări, logistică şi plăţi – inclusiv retragerea băncii agricole Rosselhozbank din SWIFT.

ONU a propus că o subsidiară a Rosselhozbank cu sediul în Luxemburg ar putea solicita imediat SWIFT să „activeze efectiv accesul” băncii în termen de 30 de zile.

„Acordurile stipulează că SWIFT trebuie să fie deschisă pentru Rosselhozbank şi nu pentru o subsidiară a sa. Adică, vorbim despre necesitatea de a ne întoarce la elementele de bază, la acorduri care au fost iniţial în vigoare şi despre care ni s-a promis că vor fi îndeplinite”, a declarat Peskov.

„Preşedintele a spus clar că în momentul în care vor fi îndeplinite, atunci înţelegerea va fi reluată imediat. Dar nu invers”, a completat acesta.

Uniunea Europeană critică Rusia pentru „cinismul” său

Uniunea Europeană a criticat sâmbătă Rusia pentru „cinismul” său de a se retrage din acordul privind transportul de cereale prin Marea Neagră, afirmând că oferta Moscovei de a livra un milion de tone de cereale ţărilor africane a fost o „parodie de generozitate”, conform Reuters.

Într-un discurs rostit în cadrul summitului anual G20 de la New Delhi, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a declarat că acordul privind cerealele a permis livrarea unui volum de peste 30 de ori mai mare ţărilor vulnerabile decât cel oferit de Rusia pentru Africa.

„Ce cinism şi dispreţ pentru ţările africane!”, a remarcat Michel în comentarii adresate reprezentantului Rusiei la summit, ministrul de externe Serghei Lavrov.

„Nu numai că aţi decis să vă retrageţi din acest acord de la Marea Neagră, dar, în acelaşi timp, atacaţi infrastructura portuară”, a spus el. „Blocaţi porturile care permit accesul la Marea Neagră şi chiar la Dunăre”, a denunţat preşedintele Consiliului European.

Rusia a renunţat la acord în iulie, la un an după ce a fost intermediat de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi Turcia, plângându-se că propriile sale exporturi de alimente şi îngrăşăminte se confruntă cu obstacole şi că insuficiente cereale ucrainene mergeau către ţările aflate în nevoie.

Editor : M.I.

Source: digi24.ro

Experimentatul Albert Ramos (35 ani, 88 ATP) îl va înlocui pe Alcaraz în echipa pentru meciurile care vor avea loc la Valencia între 12 și 17 septembrie, a precizat Federația spaniolă într-un comunicat, după ce Alcaraz a anunțat că nu va mai participa la meciurile echipei Spaniei din Cupa Davis.

În absența lui Rafael Nadal, Alcaraz trebuia să fie liderul echipei spaniole și l-ar fi înfruntat pe rivalul său sârb Novak Djokovic, pe care l-a învins în iulie, după o finală palpitantă, la Wimbledon.

Spania va juca primul meci în fața propriului public, la Valencia, împotriva Cehiei, pe 13 septembrie, apoi va juca cu Serbia, pe 15 septembrie, și va încheia faza grupelor cu un meci împotriva Republicii Coreea, pe 17 septembrie.

Fără Alcaraz și Nadal, Spania va trebui să se bazeze pe Alejandro Davidovich Fokina, Roberto Bautista Agut, Marcel Granollers și pe Albert Ramos-Vinolas, care îl înlocuiește pe dublul campion de Grand Slam în formație.

Primele două clasate se califică în optimile de finală, care vor avea loc în perioada 21-26 noiembrie, la Malaga.

Source: flashscore.ro

Un cutremur puternic cu magnitudinea 6,8 a afectat centrul Marocului, făcând oamenii să iasă pe străzi, conform BBC. Peste 1.300 de persoane au murit, potrivit celui mai recent bilanţ.

CITEȘTE ȘI Marocul declară trei zile de doliu naţional după ce seismul a luat viaţa a peste 1.300 de oameni. Salvatorii caută supravieţuitori într-o cursă contracronometru – VIDEO

UPDATE – Ministerul de Interne a declarat că 1.305 persoane au fost ucise şi 1.832 rănite în urma cutremurului. 

CITEȘTE ȘI Papa îşi exprimă „profunda solidaritate” cu Marocul după cutremur. Comunitatea internaţională se mobilizează pentru a ajuta Rabatul

UPDATE – Ministerul marocan de Interne a anunţat sâmbătă la prânz un nou bilanţ: 1.037 de morţi şi 1.204 răniţi, dintre care 721 sunt în stare gravă.

Continuă misiunile de salvare şi căutare a victimelor.

UPDATE – Cel puţin 820 de persoane au murit, majoritatea în oraşul Marrakech şi în cinci provincii din apropierea epicentrului cutremurului, iar 672 de persoane au fost rănite, potrivit unui nou bilanţ anunţat sâmbătă de Ministerul de Interne din Maroc, care precizează că 205 dintre răniţi sunt în stare gravă.

Bilanţul este de aşteptat însă să crească întrucât nu s-a ajuns în toate zonele afectate. Accesul în satele de munte din apropierea epicentrului cutremurului este îngreunat de stâncile care s-au prăvălit din cauza seismului.

CITEȘTE ȘI Nou bilanţ al cutremurului din Maroc: Cel puţin 820 de morţi şi peste 670 de răniţi

UPDATE – Numărul oamenilor care au murit în cutremurul din Maroc a ajuns la 632, a anunţat sâmbătă televiziunea de stat, care citează guvernul, relatează The Guardian. Numărul răniţilor a crescut la 329, potrivit aceleiaşi surse.

Un bilanţ provizoiu anterior indica 296 de morţi şi 153 de răniţi.

CITEȘTE ȘI Cutremurul din Maroc este cel mai puternic care a avut loc vreodată în această ţară, potrivit presei locale. Ce povestesc martorii – VIDEO

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Epicentrul a fost la 71 km sud-vest de Marrakech, la o adâncime de 18,5 km, conform US Geological Survey (USGS). Cutremurul a avut loc la ora locală 23:11 (22:11 GMT).

Cel puţin 296 de persoane au fost ucise, iar alte 153 au fost rănite, a informat sâmbătă televiziunea de stat Al-Aoula din Maroc, citată de CNN. Datele au fost furnizate de Ministerul de Interne Un oficial local a aprecizat că această evaluare este una preliminară, întrucât numeroase victime sunt în zona montană, unde este greu de ajuns.

Forţele armate regale marocane au avertizat că urmează replici.

„Vă reamintim că trebuie să fiţi precauţi şi să luaţi măsuri de siguranţă din cauza riscului de replici”, a scris armata pe X, cunoscută anterior ca Twitter.

USGS a declarat că seismul de vineri seara a fost neobişnuit de puternic pentru regiune.

„Cutremurele de această magnitudine în regiune sunt neobişnuite, dar nu neaşteptate. Din 1900, nu au mai avut loc cutremure M6 (magnitude 6)”, a precizat USGS.

Organismul american a prezis că „sunt posibile pagube semnificative””, menţionând că mulţi oameni din zonă locuiesc în imobile care sunt „foarte vulnerabile la cutremure”.

Televiziunea de stat Al-Aoula a arătat sâmbătă că mai multe clădiri s-au prăbuşit în apropierea epicentrului şi a transmis că mii de oameni şi-au părăsit casele după ce Institutul Naţional de Geofizică din ţară a avertizat despre replici.

În Marrakech, unele case din oraşul vechi s-au prăbuşit.

Clipuri video neverificate de pe X (fostul Twitter) arată clădiri deteriorate şi străzi cu moloz.

Oamenii sunt văzuţi fugind speriaţi..

Cutremurul a fost resimţit puternic şi în capitala Rabat.

CITEȘTE ȘI Marocul, ţară expusă la cutremure

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].